Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
17:54 15 11 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Noii candidați în Consiliul comunal Tulcea „făgăduesc să scoată orașul din mocirla mandatelor personale“

ro

18 Oct, 2019 00:00 502 Marime text
În volumul istoricului Stoica Lascu „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, descoperim un articol publicat în "Deșteptarea Dobrogei", I, nr. 33, din 17 iunie 1893, în care autorul comentează critic – în savuroasa limbă română de la începutul secolului trecut – prestația îndoielnică a vechiului Consiliului Comunal Tulcea, făcând apoi aprecieri laudative asupra candidaților pentru alegerile în noul Consiliul local:
 
 
„O zi ne desparte de însemnatul moment pentru viața orașului nostru, căci însemnat moment trebue să fie pentru un oraș, ce se va simte, alegerea noului consiliu comunal.

Deșteptarea Dobrogei, în a cărei țintă a fost și trebue să fie bună starea orașului, își face datoria cu acest prilej, discutând un minut gestiunea bună sau rea a vechiului consiliu, și lista ce se propune în contra listei vechi.

Nici patima, nici ura, nici părtinirea nu ne va conduce condeiul. Judecata rece fără nici un bagaj Cartesian, discutând fapte petrecute, va rosti soluțiunea adevărată.

De cinci ani aproape fostul consiliu comunal, cu Sotirescu și Peiuff în frunte, a condus destinele orașului. Să închidem ochii și să ne întrebăm cari sunt îmbunătățirile pe care ni le-a hărăzit nouă orășenilor? Ce pavaje s'au făcut? Ce clădiri publice s'au rădicat? Ce par s'a bătut la clădirile pe cari ni le-a lăsat un consiliu trecut, acuzat cu atâta vâlvă, de necorectitudine și de hoție?

Dacă respunsul la atâtea întrebări este nimic, nimic, și iar nimic, de datorie ne este să luăm în mica cercetare și rumoarea publică respândită contra acestui consiliu trecut. Se zicea că la primărie se petrec necorectitudini. Sgomotul creștea din ce în ce; noțiunea necorectitudinei se schimba din ce în ce în noțiunea hoției. Am tăcut, trecend fără să relevăm sgomotele, și am așteptat. Ne era datoria să nu ne precipităm.

Dacă ieri ne era datoria să așteptăm, azi ne este și mai de datorie să ne dăm avizul. Avem în față-ne raportul primului ministru Lascar Catargiu către M.S. Regele, în care ministrul spune că consiliu d-lor Sotirescu, Peiuff, Paciuff, Ali Izet, Pavloff, Donea, Avramescu etc. a comis necorectitudini (vorbă aleasă) și este incapabil.

Ministrul confirmă sgomotul, lățit de opinia publică. Avem în față-ne o broșură a d-lui advocat Baboeanu, din care dacă am spicui pe ici pe colo, căci cadrul gazetei nu ne permite a o reproduce, am găsi lucruri de cari ni se face părul măciucă.

O întrebare: De ce onorabilii foști consilieri, nu liberau mandate pe numele furnitorului, și țineau cu drag ca mandatele să se lanseze pe numele unui consilier? Răspunsul ce-l dă d-l Baboeanu într'o curioasă socoteală, pe care ne am grăbit să o verificăm la isvor. S'a reziliat un contract pentru iluminatul orașului. Un consiliar ia mandate pe trei luni într-un total de lei 7459 b.27.

În timpul antreprizei, ca și în timpul consiliarului cu pricina comuna avea 500 felinare și plătea pe an pentru felinar lei noi 49 bani 50 adecă pe an lei noi 24,750, adică pe lună 2062 lei 50 bani, adică pe trei Iuni lei 6187 bani 50.

Ghici ghicitoarea d-lui Baboeanu este rezolvată: Consiliarul Ali Izet a luat în plus 1391 lei bani 177.

Mai găsim în broșură, cu regulate numere de mandate, fel de fel de diurne, fel de fel de cumperături de fân și de orz, până și de semințe de raci, mașini, telegrame, catran, barace, împărțite mandatele aproape între toți consiliarii. Totalul g-ral al acestor se urcă la peste suma de 80.000 lei adică o treime din întreg budgetul.

Curioasă ni se pare însărcinarea consilierului Gherasim Avramescu, de profesie ceainicciu și cârciumar, cu îndatorirea de a furniza spitalului lingerie, și de a clădi un puț în piață, în rotundă sumă de 800 lei. Cum din cale afară scârbos este faptul că aprozii primăriei să aibă partea lor de mandate. Stând strâmb și judecând drept adever a grăit d-l ministru de interne când a zis M.S. Regelui că fostul consiliu a comis incorectitudini și că aleasă între vorbe, a fost vorba d-luI ministru“.

 

Din noua lista de candidați „va eși progresul Tulcei”

Autorul își exprimă în continuare convingerea că noii candidați în Consiliul comunal, personalități locale lăudate pentru cinste și știință de carte, vor reuși să aducă bunăstarea orașului dobrogean:

„D-l ministru de interne și broșura d-lui Baboeanu, a pecetluit deci pe fostul consiliu.

Ce avem acum în fața noastră ca noi candidați: Lista definitivă s'a stabilit ast-fel:

Gelescu D. Cialicoff, proprietar mare, om cinstit, inteligent, cu o avere foarte mare.

Dimitrie Athanasoff, proprietar mare, om cinstit, cu carte, trecut prin școli, inteligent, cu o avere foarte mare.

C.I. Davidoglu, advocat, licențiat în drept, proprietar, inteligent, cu avere.

Telemac D. Theodoroff, laureat al școalei superioare de comerciu din Paris, inteligent, cu averea lui, proprietar.

Dimu C. Covailoff, proprietar, la locul său, inteligent.

Dimitrie Ceortan, comersant cinstit și inteligent.

Un grup de oameni, cari prin trecutul lor, prin averea lor, prin cinstea lor vedită, făgăduesc să scoată orașul din mocirla mandalelor personale.

Lupta este ușoară și putem zice despre fostul consiliu: De mortuis nihil nisi bene.

Să mai vorbim despre specula ce se întrebuințează, despre acuzațiunea ce ni se aduce nouă că românismul l'am pus la index?

Nu, căci nu e nici politic, nici patriotic să discutăm o cestiune discutată atât de mult. Și ei sunt români, cu toate că sunt bulgari de naștere. Au dovedit și noi să ei facem să o dovediască.

Midhat pașa (cel mai inteligent ministru) a tăiat în timpul turcilor dictonul eki musulman bir ghiaur (doi musulmani, și un ghiaur) cu legea că toți supușii imperiului sunt musulmani.

O măciucă ajunge la un car de oale. În această situație pricepem cum și de ce grupul de amici ai d-lui Baboeanu mână în mână cu tot ce are orașul Tulcea ca cinste și ca vază lucrează contra fostului consiliu. Nu sunt principii politice; e curată gospodărie. Și nu pregetăm să îndemnăm pe toată suflarea să dea concursul nouei liste din care o vedem limpede că va eși progresul Tulcei.”

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“  
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

 

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.


Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Bâlciurile sunt cu totul păgubitoare pentru săteni din punctul de vedere moral şi material“

#DobrogeaDigitală Regele Carol I, la inaugurarea lucrărilor de construire a Portului Constanța - „Am pus astăzi piatra de temelie a acestei însemnate lucrări“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Nu e drept să se loviască în viitorul copiilor noştri“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Constanța să fie a Românilor, iar nu a streinilor!“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Industria în Dobrogea - sublimă, dar inexistentă. Un raport al „Camerei de Comerciu şi Industrie Constanţa“ din urmă cu un secol

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Înfiinţarea filialei dobrogene a Ligii pentru Unitatea Culturală a Românilor - „Ne-am adunat aci la o serbare de frăţie“

Ti-a placut articolul?

Comentarii