Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
17:14 24 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (V)

ro

10 Jul, 2024 17:00 2407 Marime text
 
       
  •   În orașul de la malul mării, străzile au purtat denumiri diverse de-a lungul timpului. Unele dintre acestea și-au păstrat denumirile chiar și în zilele noastre, iar altele au purtat alte denumiri, unele legate și de existența regimului politic din perioada respectivă sau de personalitatea agreată de regimul respectiv.
 
Vă propun o altă stradă, cu o istorie aparte, frecventată de diverse etnii, de diverse categorii sociale, cu preocupări diverse. Este vorba despre strada Mangaliei, devenită ulterior strada Ștefan cel Mare. Prima denumire a fost purtată în perioada antebelică, în 1912, în 1930 și este legată de faptul că făcea legătura cu localitatea Mangalia, fiind cumva în linie dreaptă către aceasta,  iar din 1950 a purtat cea de-a doua denumire.



Pe strada supusă atenției existau 65 de case locuite, 77 de case cu un etaj și 62 de case cu două etaje, în anul 1885, dar și 12 locuri virane, care puteau fi folosite pentru a ridica construcții, ce urmau a fi destinate locuirii sau activităților comerciale. Puteau fi folosite chiar pentru ambele destinații, știind că pentru o economie de spațiu și pentru că terenurile se vindeau destul de scump, se puteau realiza construcții cu spații comerciale la parter și de locuire la etaj. Acest lucru se poate observa și în imaginile de epocă, inserate în textul de față.





          În 1897 , în ședința Consiliului comunal al orașului Constanța, la sistematizarea orașului în cele trei sectoare, fiecare corespunzând unei culori, strada Mangaliei urma să primească culoarea verde.




Aceste preocupări ale administrației locale, aveau menirea de a implica consilierii locali într-o mai bună administrare a străzilor din comuna urbană, pe care o reprezentau. Din imaginile surprinse în perioada interbelică putem observa febrila activitate comercială a orașului, cu magazine, prăvălii, cârciumi, librării, negustori ambulanți etc.



Locuințele erau situate la etajul I sau la etajul al II-lea, iar la parter se aflau spații comerciale, unele dintre acestea funcționând și în zilele noastre. Se cunoștea foarte bine că pe strada Mangaliei și mai apoi pe strada Ștefan cel Mare, orice cumpărător își putea satisface trebuințele familiale sau ale afacerii pe care o avea.

Terasele erau foarte căutate, iar birtașii își așteptau cu nerăbdare mușterii. Pe trotuarele din fața birtului se amenaja o mică terasă, cu aplecătoare retractabilă, pentru a feri de razele soarelui clienții ce sorbeau cu nesaț câte o cafea sau câte o bere, luând în același timp pulsul străzii și al afacerilor.



          Activitatea comercianților de pe strada Mangaliei se reflectă în preocupările diverse ale comercianților care aveau proprietăți pe această stradă. Exemplificăm:
  • Ceralist, comisionar și casă de împrumut: Radu Babuș;
  • Mașini agricole, industriale, chiristigii, mașini de cusut și fierării: B. Companietz, Gheorghe Caraciali, Haim Birnfeld, frații Michel, frații Cialicoff;


 
  • Manufacturi și mărunțișuri: C. Frangopol, frate cu renumitul Ralli Frangopol, Sarkis Cazagian, A. Culehisarianu, M.G. Bedrosian, Brohos Kirkor, frații Barbu, O.H. Benlian, Artim Araholian, A.H.I. Osman, Ion Bulgărea;
  • Galantieri, croitori, articole de lux: M. Casapcian, Sotir Fonndoukas, Costică Barbieri; Hristu Eftimiadi, S.H. Sarchisian, B. Bercovici, Iordan Ibenoff;
  • Brutari, bragagii, brânzari: Hagi Petru Hristu, Aoton Radu, Blaje Spiru, G. Zanfir, I.G. Rizescu, I.State Serafim, Lazăr Grigore;
  • Birtași, cârciumari: Anastase Nicolau, Gheorghe Angeaclis, Constantin Porussi, Stelian Asimachi,Pericli Ianopol,Gheorghe Moraru, Frații Rizescu, A. Zaharia;
  • Magazine de încălțăminte: Mihran A. Cuzagian, Gheorghe I. Atanasoff;
  • Alte profesiuni: D. Rizescu- proprietar al unui deposit de lemne; M. Altunian &A. Cedichian –pielari; A.N. Nuhubian-pielar.
Putem observa prezența în număr mare a comercianților armeni, greci, dar și a celor macedoromâni, turci, români, italieni. Cu toate acestea armenii dominau activitatea economică pe această stradă, pe care o putem numi fără să greșim "strada armenilor".
Putem observa că la începutul secolului XX și în toată perioada interbelică, pe strada Mangaliei a fost o adevărată "explozie de energie creatoare", prin dezvoltarea unor afaceri diverse aducătoare de venituri importante, atât pentru antreprenori, cât și pentru autoritățile locale. Această situație se va menține până la naționalizarea din 1948, iar după această dată unele afaceri vor continua să existe, la scară redusă, aflându-se sub controlul statului.
În perioada comunistă, ca urmare a profundelor prefaceri politice, sociale, profesionale și economice, strada va fi redenumită, purtând numele marelui voievod Ștefan cel Mare (1457-1504).
 

Ștefan cel Mare și Sfânt

Despre Ștefan cel Mare putem vorbi foarte mult, dar vom încerca să schițăm un portret al acestuia și al faptelor sale. A fost fiul lui Bogdan al II-lea, un domnitor care a sfârșit tragic, urcând pe tron în condiții deosebit de dificile pentru Țara Moldovei. Aceasta se afla la întrepătrunderea intereselor Poloniei, Ungariei și ale Imperiului Otoman. Cu pricepere, cu diplomație și uneori cu un deosebit curaj, va reuși să păstreze autonomia statului pe care îl conducea. A înregistrat o domnie lungă de 47 de ani, a doua ca durată din istoria românilor, o domnie care a pus Moldova pe alte coordonate în comparație cu ale predecesorilor săi. A construit cetăți, le-a întărit și a ridicat lăcașe de cult oriunde l-a purtat pașii. Unele dintre aceste bijuterii arhitecturale religioase sunt unice și se află în patrimonial cultural UNESCO. A știut când să atace și când să se retragă, când să se închine și când să impună condiții, fiind unul dintre marii voievozi ai românilor. De la cei mai mici și până la cei mai în vârstă, trebuie să cunoaștem personalitatea acestui mare om de stat, faptele sale, curajul său și dorința de a face din Moldova un stat puternic care să nu depindă de marile puteri.
 

Despre Adrian Ilie:

Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri post universitare - Universitatea din București.
Director dinanul 2020 al Colegiu lNațional Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentrua ctivitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" peanul 2017, conferit de Societatea de ȘtiințeIstorice din România.
 

Citește și:

#citeșteDobrogeaStrăzileConstanței. Denumiri de-a lungultimpului (I)

#citeșteDobrogeaStrăzileConstanței. Denumiri de-a lungultimpului (II)

#citeșteDobrogea: StrăzileConstanței. Denumiri de-a lungultimpului (III)

#citeșteDobrogeaStrăzileConstanței. Denumiri de-a lungultimpului (IV)

#citeșteDobrogea Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (IV.1)
 

 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari