Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:25 16 09 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Despre Acterian Arșavir-Nazaret, omul supranumit „martorul secolului“

ro

27 Aug, 2021 00:00 1963 Marime text
  • Volumul IV are 363 de pagini și face parte dintr-o serie de patru astfel de cărți.
  • Acterian Arșavir-Nazaret a fost jurnalist, scriitor, memorialist. 
Publicat în anul 2005 de editura Ex Ponto, „Dicționarul de personalități dobrogene“ - Volumul IV este o adevărată comoară. Autorii acestui volum, dr. Corina-Mihaela Apostoleanu, dr. Constanța Călinescu, Ion Faiter, Adriana Gheorghiu, Vanghele Culicea, Mariana Păvăloiu, Anaid Tavitian și Eugenia Timofticiuc au reușit să portretizeze, așa cum precizează și numele cărții, o serie de personalități din regiune, marcante în diferite domenii. Coordonat de Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman“, volumul prezintă dobrogenii care s-au făcut remarcați în diferite domenii.



Acterian Arșavir-Nazaret s-a născut la Constanța. Tatăl său a fost Aram, iar mama sa, Haiganuş Acterian. A avut un frate și o soră, Haig și Jeni. A absolvit Liceul „Spiru Haretׅ“, în 1928 și Facultatea de Litere și Drept, din București.

După finalizarea studiilor a devenit avocat stagiar, asemeni prietenilor săi Mihail Sebastian și Emil Gulian. S-a angajat ca secretar la profesorul său de drept constituțional, Anibal Teodorescu. În timpul studenției, a făcut parte din redacția ziarului „Ultima oră“, unde a avut grijă de pagina culturală.

În 1929, când a apărut revista „Vremea“, a ocupat funcția de secretar de redacție, având meritul de a strânge în jurul publicației nume ca: Mircea Fljade, Emil Cioran, Eugen lonescu, Geo Bogza, lon Călugăru, Mihail Sebastian.

A fost colaborator al multor reviste din capitală, unde a scris sub diverse pseudonime, precum: Abaşveriş, A. Emin, Rivas Rao. Fusese supranumit „martorul secolului“. În ziua precedentă celui de-al Doilea Război Mondial, săptămânalul „Vremea“ a căpătat o tendință vizibil legionară. Primul care și-a exprimat dezamăgirea a fost Eugen lonescu, care îl desconsidera pe vechiul său prieten. Abia în 1950, cei doi îşi reînnoadă legăturile prietenești, pe cale epistolară.

A fost judecat și condamnat la ani grei de „muncă gratuită“ la Canal. În 1944, când revista „Vremea“ a dispărut, a deschis într-o mică încăpere din preajma Ateneului o „anticărie de lux“, cu numele „Nastratin“. Ea a devenit un punct de întâlnire al lumii artistice și literare bucureștene. Autoritățile regimului comunist i-au confiscat toate bunurile, pe motivul că, printre cărțile aflate la vânzare, se aflau și titluri ale unor autori interzişi. Urmează o serie de întemnițări, fiind grațiat în 1964, la vârsta de 57 de ani.

A lucrat ca mozaicar la fabrica de cerneluri, apoi la fabrica de construcții și funcționar la Institutul de Hematologie. A colaborat la: „Ultima oră“, „Vlăs- tarul“, „Ecoul“, „Fapta“, „Curentul“, „Floarea de foc“, „Dreapta“, „Ultise“, „Discobolul“, „A.B.C.“, „Ideea românească“, „Da și Nu“, „Excelsior“, „Viața“, „Seara“, „Tribuna tineretului“, „Duminica“, „Secera“.

S-a ocupat de manuscrisele fratelui său Haig, care pierise pe front. A obținut publicarea în revista „Secolul XX“, din partea lui Dan Hăulică, a celor 47 de scrisori pe care ilustrul regizor englez Gordon Craig i le trimisese lui Haig Acterian. În 1981, a reușit să vadă tipărite cele 16 sonete ale fratelui său, ce au fost expediate prietenului Ştefan Baciu, directorul revistei „Mele“, stabilit la Honolulu. După 1989, a apărut monografia „Molière“, scrisă de Haig în închisoare. Apoi „Jurnalul unei ființe greu de mulțumit“ scrisă de sora lui, Jeni Acterian.

Este fondatorul Fundației „Arhiva Culturală Română“ (1991). A scris următoarele volume: „Pățanii din viața oamenilor mari“, „Jurnalul unui pseudo-filosof“, „Privilegiați și năpăstuiți“, „Cum am devenit creștin“, „Jurnal în căutarea lui Dumnezeu“, „Despre mirare. Eseuri“, „Portrete și trei amintiri de pușcă“, „Neliniştile lui Nastratin“, „Amintiri despre Nicolae Steinhart“ „Cioran, Eliade, lonesco“, „Corabia nebunilor. Jurnal“.

Sursa foto: „Armeni de seamă din România“, de Simion Tavitian

Sursă de documentare: „Dicționarul de personalități dobrogene“ Volumul IV de dr. Corina-Mihaela Apostoleanu, dr. Constanța Călinescu, Ion Faiter, Adriana Gheorghiu, Vanghele Culicea, Mariana Păvăloiu, Anaid Tavitian și Eugenia Timofticiuc.

 
Citește și:

 #DobrogeaDigitală – „Umbre pe pânza vremii”, de Pericle Martinescu: În tinerețea sa, Arșavir Acterian a fost fondatorul „Corabiei cu ratați”, alături de mari intelectuali

#citeșteDobrogea: Personalități marcante în domeniul militar – Constantin Neacșu, Andrei Micu, Rucmedin Mefa

#DobrogeaDigitală: Personalități dobrogene din anul 1927 - „Se distinge prin calităţi şi însuşiri excepţionale“


 
Comentarii








Cele mai recente postari