Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
#citeșteDobrogea Cum arăta Constanța (Kiustenge) în anii 1860-1861 (II) - Mărturiile unor demnitari și intelectuali români, Constantin T. Grigorescu și Dumitru Brătianu - Drumul, marea și antichitățile
17 Mar, 2022 00:00
17 Mar, 2022 00:00
17 Mar, 2022 00:00
ZIUA de Constanta
3842
Marime text
3842
Marime text
În vara anului 1861 doi politicieni români profitau de vacanța parlamentară și plecau să își petreacă concediul în Dobrogea, provincie care la acea vreme se afla încă sub stăpânire otomană. Constantin T. Grigorescu și Dumitru (Dimitrie) C. Brătianu au ales ca destinație Kiustenge, oraș aflat în plină dezvoltare după deschiderea liniei ferate Kiustenge/Tchernavoda (Bogazchioi) de către britanicii companiei DBSR. Cei doi au petrecut aici 18 zile, timp în care au făcut băi în apele Mării Negre și au efectuat călătorii în diverse localități învecinate.
În această perioadă Grigorescu a ținut un jurnal în care a consemnat informații extrem de interesante. Jurnalul a văzut (în același an 1861) lumina tiparului, sub titlul "Jurnal de Călătorie în Dobrogea", avându-i ca autori pe Grigorescu și Brătianu.
La sfârșitul anilor 70, istoricul Petre Țurlea a descoperit jurnalul original al lui Grigorescu și a prezentat fragmente din acesta în timpul sesiunii științifice Pontica, din anul 1979, organizată la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Fragmentele au fost ulterior publicate în revista Magazin Istoric nr. 6 (231), din iunie 1986 (din care am preluat citate) și reluate apoi și de către alți specialiști. Rândurile acestea sunt de o mare importanță, ele fiind capitale în încercarea de a recrea imaginea orașului Kiustenge în anii 1860.
Pentru început este necesar să îi prezentăm pe cei doi protagoniști ai „excursiunii" dobrogene. Ploieșteanul Grigorescu era un fost revoluționar pașoptist, ex-membru în Adunarea Ad-Hoc a Țării Românești și în Adunarea Electivă iar în 1860 ocupa funcția de deputat din partea partidului liberal. La Kiustenge el a sosit împreună cu Dumitru/Dimitrie C. Brătianu, nimeni altul decât fratele marelui politician liberal Ion C. Brătianu. Dumitru Brătianu era de asemenea diplomat și parlamentar iar în 1866 avea să fie acel primar al Bucureștiului care îl primea lângă Băneasa pe noul domnitor al României, principele Carol de Hohenzolern-Sinmaringen (regele Carol I, din 1881).
Cei doi au părăsit capitala României pe data de 15 august 1861 și au ajuns în câteva ore la Călărași. De acolo au trecut Dunărea la Silistra, unde au petrecut zilele de 16 și 17 vizitând orașul (cetate turcească la acea vreme) și împrejurimile acestuia și așteptând venirea din aval a Vasului de Poștă (ce efectua și curse pentru pasageri). S-au îmbarcat pe acesta la ora 2 dimineața, pe 18 august.
Constantin T Grigorescu ne povestește în continuare:
„La ora 6 am fost la Cernavodă. Ne-am pus pe calea de fier la 7 și jumătate... La două ore am ajuns la Kiustenge, pe malul Mării Negre. Calea ferată (n.a călătoria cu trenul) am socotit-o de o oră fiindcă o jumătate de oră am stat la cele două stații de pe parcurs (n.a. Medgidia și Murfatlar)" (sursă P. Țurlea, p.22)
Parlamentarii s-au cazat pe 18 august la singurul hotel din oraș, aflat „deasupra mării". Grigorescu nu pomenește însă hotelul englezilor se numea "New Railway Hotel", iar denumirea se regăsește în documente ale companiei britanice DBSR, fiind pomenit încă din noiembrie 1860, într-o ședință a Consiliului Director (organizată la sediul din Abingdon Street, no.28, Londra), de către vice-președintele consorțiului, William Philip Price.
Aici, la "New Railway Hotel", cei doi au fost cazați timp de 18 zile, până pe 4 septembrie, când au plecat înapoi spre București. În sejurul petrecut la Kiustenge, Grigorescu ne spune că a făcut 16 băi în mare, menționând că amicul său Brătianu a făcut 21, uneori de două ori pe zi.
Marea Neagră, așa cum este ea întâlnită la Kiustenge, îl impresionează profund pe Grigorescu:
"Băile le-am făcut în partea de apus, în sânul golfului ce face acolo marea, unde apa este mică... Trebuie să o vezi mai întâi cu ochii ca să poți înțelege. Fața sau culoarea mării este albastră la vederea ochilor. Se vedeau din depărtare mergând corăbiile, ca o lebădă sau gâscă pe apă. Când era bonație (liniște pe apă) vapoarele, plecând din port către Constantinopole, lăsau o culme de fum în urma lor, de unde nu se mai vedea de departe, prin care linie de fum se jucau în zbor păsările albe gălbui de mare... Când era ceva vânt, talazurile mării veneau așa de mari că se loveau de zidurile cheiului portului, în care se spărgeau aruncând apa până sus pe cheiu..." (sursă - P. Țurlea, p.25)
Cei doi români nu s-au mulțumit să lâncezească la soare sau doar să se scalde în apele bătrânului Pont. Profită de ocazie pentru a cerceta orașul și împrejurimile acestuia și notează cu atenție tot ceea ce văd, apreciind vestigiile antice care îi înconjoară:
"Am văzut ruinele cetății romane Tomis, Constanța acum, Kiustenge pe turcește. Aici, englezii companiei de cale ferată au săpat toate zidurile cetății și cimitirului, din care au scos multe pietrării și de cele de deasupra mormintelor, din care se mai lăsase ceva; ele purtau deasupra bustul mortului (n.a. este vorba despre pietre funerare) și inscripții, unele latine și altele grece. Mergând la vale, la gară și în port, la mâna stângă, sub mal, se vede o ferăstruie în cărămidă... Pe acolo stau afară niște mari pietre quadrate cu inscripții romane și grece, ceea ce înseamnă a fi fost ridicate din voința poporului, în onoarea cuiva (n.a. este vorba despre Decrete ale Sfatului și Poporului din Tomis).... Englezii au cărat în Englittera tot ce au găsit în săpăturile ce au făcut la Kiustenge, în zidurile cetăților și mormintelor".(sursă - P.Țurlea, p.22, 25)
(Va urma)
Bibliografie selectivă
Petre Țurlea - „Suvenire de voiagiu" articol publicat în fasciculul "Imagini dobrogene de acum 120 de ani", revista Magazin Istoric, an XX, nr.6 (231), iunie 1986, p. 22-25.
Ilie Popescu - „150 de ani de căi ferate dobrogene", Editura Club Feroviar, București, 2010.
Aurelia Lăpușanu - „Constanța de odinioară - Englezii și Dobrogea", articol publicat pe 10 noiembrie 2017, în ziarul ZIUA de Constanța.
The Railway Times - Danube and Black Sea Railway, 24 nov. 1860, p. 1313.
Marian Moise - „Constanța Veche - Restituiri necesare", Editura Menora, Constanța 2001.
Ilie Popescu - „150 de ani de căi ferate dobrogene", Editura Club Feroviar, București, 2010.
Constantin Cioroiu - „Călători la Pontul Euxin", Editura Sport Turism, București, 1984.
Stoica Lascu - „19 km pe oră", articol publicat în fasciculul „Imagini dobrogene de acum 120 de ani", revista Magazin Istoric, an XX, nr.6 (231), iunie 1986, p. 20-21.
Sursa foto: Constantin T. Grigorescu - observatorulph.ro / Dumitru C. Brătianu - wikipedia.org
Despre Cristian Cealera
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.
Citește și:
#citeșteDobrogea Cum arăta Constanța (Kiustenge) în anii 1860-1861 - Mărturiile unor demnitari și intelectuali români (I). Dionisie Pop Marțian
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
