Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
12:22 24 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Comercianții Constanței și afacerile lor în perioada interbelică

ro

08 Sep, 2021 00:00 3734 Marime text

Orice așezare urbană are nevoie de activitate comercială pentru a se dezvolta. Încă din antichitate se întâmplă acest lucru, fiind cert faptul că activitățile de schimb, de comerț, sunt generatoare de profit. Acest aspect, deloc de neglijat a fost întâlnit și în perioada dintre cele două conflagrații mondiale, în Dobrogea și la Constanța.

Printre comercianții perioadei amintim pe cismarii Gambeta Moscovici, cu prăvălia pe strada Carol, la numărul 26, pe Nicolae Mihăileanu, cu atelierul pe strada Carol, numărul 17 și pe Wolf Schwartz, cu atelierul pe strada Independenței, numărul 18.
Ceprazăria cea mai cunoscută era proprietate a lui Mihai Vasilescu și se găsea pe strada Carol, la numărul 125.
Ceasornicarii aveau un loc aparte în societate, fiind considerați oameni valoroși ai urbei, iar meseria lor era considerată ca find nobilă. Cele mai cunoscute ateliere și magazine de vânzare a acestor produse erau: Ceasornicăria americană, situată pe strada Carol, la numărul 82,  E. Merlaub, cu atelierul situat pe aceiași stradă la numărul 50 și P. Șapira, ce deținea un atelier pe strada Independenței.

Magazine de lux, de unde se puteau cumpăra cadouri se găseau și în Constanța. Cele mai cunoscute aparțineau lui M. Câșlaru, E. Navon și celor doi ceasornicari amintiți deja, E. Merlaub și P. Șapira. Ultimii doi amintiți, precum și Ceasornicăria americană aveau și bijuterii ce puteau fi achiziționate de doamnele înstărite din societate.  Bijuterille erau confecționate atât din aur cât și din argint. Unele aveau și pietre prețioase.
Spițerii comunității erau C. Ciomu, care avea farmacia situată pe strada Carol, la numărul 159 și P. Ciupercescu ce deținea farmacia Victoria, situată pe strada Carol, la numărul 7.

Fiind un oraș cu ieșire la mare, pescarii nu puteau lipsi, aprovizionând piața de pește a orașului. Aceștia se aflau în strânsă legătură cu comerciantul Apostol Tramudana, care producea frânghii, plase și alte obiecte confecționate din frânghii.
Fiind un oraș turistic, mai cu seamă în timpul anotimpului cald, cei care ajungeau să viziteze orașul doreau să rămână și cu amintiri imortalizate pe hârtie fotografică. Cei mai cunoscuți fotografi ai orașului erau: B. Holstein, cu atelierul Foto Grand, N. Ioanid  și Maria Patropol cu atelierul Foto Royal. Numele acestor fotografi se regăsește pe fotografiile realizate în acea perioadă.
Moda timpului aducea pe lângă ținutele vestimentare și tunsori în ton cu moda. De acest lucru erau responsabili frizeri și coafori cunoscuți și cu clientelă bine stabilită.  Suren Alexinian deținea un coafor în Piața Independenței, Marin Bărbulescu, L. Berdeli și Hristu Eftimiade pe al cărui firmament scria cu litere mari HIGH – LIFE.

Constănțenii se încălțau cu pantofiii comercializați de Mihăileanu, de Ruleta-Tănase Novac, de magazinul Lumea elegantă și de Federala cooperativelor sătești, cu sediul în strada Ștefan cel mare, la numărul 48.

Preocupările pentru artă erau și ele la modă. Doamnele din înalta societate cântau și citeau cărți în limba română și în limba franceză. Instrumente muzicale comercializa Kalman Gruberg și frații Limbidis, iar librăriile care asigurau setea de cunoaștere a urbei erau: Macri&Săvescu, Papetăria dobrogeană, Papetăria românească și N. Rusenescu. Aceste librării se aflau situate pe strada Carol.
Oamenii aveau nevoie de acești comercianți pentru a fi la modă, pentru a se îmbrăca cu stil, pentru a purta bijuterii care să le arate statutul social, pentru a purta ceasuri care să îi ghideze în activitățile zilnice și să îi evidențieze în fața semenilor lor. În acea perioadă Constanța avea o protipendadă cosmopolită, care rivaliza cu a altor orașe din țară.

Surse bibliografice:
***Albumul dobrogean pe anul 1911
Petru Vulcan, Albumul naţional al Dobrogei.1866-1877-1906, Tipografia regală, Bucureşti, 1906
Nicolae Iorga, Istoria comerţului românesc. Epoca mai nouă, Bucureşti, 1925
Th. Ionescu, Constanţa şi Techirghiolul. Ghid ilustrat, Constanţa, 1924
Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, Istoria românilor dintre Dunăre şi Mare.Dobrogea, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979
Constanța –mărturii documentare, vol.1, coordonatori: Virgil Coman, Constantin Cheramidoglu, Editura Ex Ponto, Constanța, 2012
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea 165 de ani de la întemeierea oficială a orașului modern Medgidia

 
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari