28 decembrie 1946 Dare de seamă a Legiunii de jandarmi Tulcea privind starea de spirit a populației în preajma alegerilor

• Documentul relevă o importanță deosebită, întrucât ilustrează modalitatea de a prezenta procesul electoral din 19 noiembrie 1946 a autorităților de la acea vreme. 
• Alegerile din 19 noiembrie 1946, potrivit istoricilor, au permis Partidului Comunist Român și aliaților săi să facă un pas important spre obținerea monopolului puterii.

Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori, ne întrebăm ce se întâmpla exact în urmă cu un 50 de ani, un secol sau două secole în urbea noastră, Constanța, sau prin împrejurimi, în Dobrogea. În acest sens, documentele de arhivă stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările petrecute în urmă. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda digital din izvoarele scrise ale istoriei dobrogene, selectate și publicate deja, cu pricepere, în lucrări de specialitate, precum lucrarea „Arhive dobrogene“, îngrijită de dr. Constantin Cheramidoglu.
 
Volumul „Arhive dobrogene“, editat de istoricul constănţean dr. Constantin Cheramidoglu, a fost publicat în anul 2023, la editura StudIS, Iaşi.
 
Lucrarea istoricului Cheramidoglu completează bibliografia dobrogeană, prin publicarea unor documente de arhivă de o înaltă importanţa istorică, socială, politică, economică, juridică despre regiunea din sud-estul României, acoperind o întinsă perioadă, 1887-1950. Constantin Cheramidoglu continuă, astfel tradiţia iniţiată de Tudor Mateescu prin volumul din anul 1975, continuată apoi de Marin Stanciu şi colaboratorii săi în anul 1988, precum şi de Virgil Coman şi alţi arhivişti dedicaţi în anii următori.
 
În ceea ce priveşte structura lucrări, remarcăm că autorul a ordonat cronologic documentele, întocmai cu specificul arhivelor deţinute de instituţiile  arhivelor din Constanţa şi Tulcea. Tomul se deschide cu o generoasă prezentare istorică a arhivelor dobrogene, „aceste locuri atât de încercate de istorie“.
 
28 decembrie 1946, Tulcea - Dare de seamă a Legiunii de jandarmi Tulcea privind starea de spirit a populaţiei în preajma alegerilor

Din generoasa selecție de documente, observăm că în urmă cu aproximativ 79 de ani, pe 28 decembrie 1946, a fost redactată Darea de seamă a Legiunii de jandarmi Tulcea privind starea de spirit a populaţiei în preajma alegerilor. 

Documentul relevă o importanță deosebită, întrucât ilustrează modalitatea de a prezenta procesul electoral din 19 noiembrie 1946 a autorităților de la acea vreme.  Alegerile din 19 noiembrie 1946, potrivit istoricilor, au permis Partidului Comunist Român și aliaților săi să facă un pas important spre obținerea monopolului puterii. (AICI puteți citi o analiză istorică privind acest ciclu electoral și nu numai). 


Potrivit Raportului Final al Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste din România, aflat în LINK Biblioteca digitală a Cotidianului ZIUA de Constanța, „organizate pentru a îndeplini, formal, una dintre cerinţele convenite în timpul Conferinţei de la Ialta, alegerile din 19 noiembrie 1946 au consacrat - prin falsificarea rezultatelor (la urne, la secţiile de vot şi în birourile electorale judeţene) – puterea politică comunistă, instalată prin forţă la 6 martie 1945”.


În același Raport se arată că, două seturi de documente, create de către instructorii CC din judeţele Cluj, Turda şi Someş, şi, respectiv, un document ultrasecret, destinat strict conducerii PCR, publicat de Petre Ţurlea, în anul 2000, care poartă titlul Învăţămintele alegerilor şi sarcinile PC după victoria din 19 noiembrie 1946, „indică o fraudă masivă, cele peste 80% din voturile acordate, raportate oficial, fiind în cel mai bun caz doar dublate, deoarece aşa cum se preciza în raportul ce analiza situaţia reală din judeţul Cluj era dată «pe baza informaţiilor luate de la preşedinţii şi grefierii secţiunilor care uneori exagerează pentru a-şi fi mărit meritele de a fi favorizat BPD-ul»”.



Redăm, în cele ce urmează, Darea de seamă a Legiunii de jandarmi Tulcea privind starea de spirit a populaţiei în preajma alegerilor, integrată în lucrarea „Arhive dobrogene“, îngrijită de dr. Constantin Cheramidoglu:


„Inspectoratul de jandarmi Constanţa
Legiunea Jandarmi Tulcea
Nr. 356 din 28 decembrie 1946.
DARE DE SEAMĂ
Asupra stării de spirit a populaţiei, înainte de alegeri, în timpul alegerilor şi după alegeri.
I. Starea de spirit a populației

a) Înainte de alegeri
Înainte de începerea campaniei electorale, starea de spirit a populaţiei era creată de lipsurile de tot felul ca urmare a războiului distrugător, seceta excepțională din ultimii doi ani, scumpetea care se urcă de la o zi la alta şi neînțelegerea celor trei mari la conferinţa de pace.

Toate aceste, populaţia rurală le privea ca venite din partea Guvernului, deoarece nu erau lămuriţi suficient asupra adevăratelor cauze care creau greutăţi, motiv pentru care se mențineau în rezervă faţă de Guvern, iar pe de altă parte erau alimentati cu propaganda falsă a opoziţiei.

După deschiderea Campaniei electorale, echipele de propagandă ale B.P.D. au lămurit întrucâtva populaţia, asupra programului platformă ce guvernul şi-a luat obligatiunea şi din care se vede ridicarea standardului de viata asupra tuturor claselor sociale. Dat fiind că aceste echipe erau formate din tineri, fără experiență, nu erau luaţi în serios de populaţia de la sate şi propaganda lor prindea greu. La acesta se mai datora şi faptul că populaţia acestui judeţ nu era solidară, pe sentimentele lor politice nu se poate conta, niciodată nu s-a manifestat în masă asupra greutăților ce-i apasă şi din care s-ar fi putut trage concluziuni sincere asupra adevăratei stări de spirit a lor.

De asemenea niciodată nu s-a manifestat în masă ca solidari unui partid, ei sunt înscrişi aproape în toate partidele politice si posedă de la fiecare câte o carte de membru. Nesolidarizarea aceasta îi caracterizează ca pe nişte laşi şi întotdeauna în aparenţă starea de spirit pare a fi liniştită.

În general starea de spirit a populaţiei este creată de lipsurile arătate mai sus.

b) În timpul alegerilor

Mulţi dintre alegătorii îndreptățiți, au fost omiși de pe listele electorale şi în felul acesta neprimind cartea de alegător, n-au putut să-şi exprime votul. La secţiile de votare au fost înlăturați delegaţii şi asistenții opoziţiei. Datorită acestor fapte populaţia a manifestat o mare nemulțumire asupra modului cum s-au efectuat alegerile în sensul că n-au fost libere şi nici obiective, deoarece prin înlăturarea delegaților şi asistentilor din biroul electoral, s-a putut modifica rezultatul adevărat. Acestea nu se manifestă decât de la om la om.

c) După alegeri

Populaţia este mult îngrijorată din cauza lipsurilor alimentare, încălțăminte şi îmbrăcăminte, cerealele şi în special făina de grâu si de porumb, care se resimte mai mult. Un kg. de mălai a ajuns până la 17.000 - 18.000 lei.

Mulţi nu mai au ce mânca şi îngrijorarea lor este şi mai mare atunci când văd că nici autorităţile administrative nu mai au posibilitatea de a-i aproviziona.

Faptul că nu li se dă voie să cumpere cereale din regiunile excedentare, dă loc la comentarii defavorabile guvernului.
Populaţia deşi nesolidară aşa după cum am arătat mai sus, totuşi individual si în cercuri restrânse manifestă nemulţumirea asupra modului cum s-au efectuat alegerile în sensul că ele n-au fost sincere si obiective.

Toate acestea au ecou asupra stării de spirit a populaţiei, pentru care putem afirma că este agitată în individual, însă nu se poate manifesta şi agita în masă, datorită măsurilor de ordine ce impunem.

Il. Infracțiuni comise în legătură cu propaganda electorală

a) Infractiuni comise înainte de alegeri
- În ziua de 19 iulie 1946, controloru Dumitru Claru, de la circumscripția fiscală Topolog, membru al P.C.R. a fost victima unei agresiuni, când a fost atacat de trei indivizi şi bătut grav.

Bănuielile s-au răsfrânt asupra numitului Cristache Ojelea, perceptor la acea circumscripție. Acesta cu actele dresate a fost înaintat Parchetului Trib. Tulcea.

- În ziua de 23 august 1946, numiții Vasile Tănase si Dumitru Simion, membri ai P.C.R. din comuna Dăieni, în timpul când lipeau afişe de propagandă ale B.P.D. în localul morii din acea comună, au fost luaţi la bătaie de către Gheorghe Moldoveanu, proprietarul morii. Cu actele dresate a fost înaintat Parchetului Trib. Tulcea.

- În seara zilei de 13-14 octombrie 1946, indivizii: Ion I. Mincu si alti 13 indivizi din comuna Dăieni, membri ai P.N.T. Maniu, au umblat prin comună vopsind gardurile şi zidurile de la casele locuitorilor, făcând ochiul semnul electoral al partidului.

Locuitorul Traian Stoica din aceeași comună membru al P.C.R., întâlnindu-se cu ei, l-au luat la bătaie fără vreun motiv altul decât acela numai că era membru al P.C.R.

Cu actele dresate au fost înaintați Parchetului Trib. Tulcea.
- La o perchezitie ce s-a executat la domiciliul preotului Ionescu Horaţiu, din comuna Ceamurlia de Sus, la data de 24 octombrie 1946, s-a găsit un manifest intitulat „Instrucţiuni de organizarea tineretului de la sate”.

Din conţinutul acestui manifest, rezultă că PN.Ț. Maniu în desfășurarea acțiunii de propagandă, adoptă metodele fostelor mişcări subversive, organizându-se în echipe, grupe şi gărzi, formate din tineri care să acţioneze la ordinul primit de la Sediul Central al P.N.Ț. Maniu, din Bucureşti.

Pentru faptul că încearcă să organizeze echipa, cu care să producă dezordine, preotul Ionescu a fost reţinut şi cu actele dresate a fost înaintat Parchetului Trib. Tulcea.

- Înainte de alegeri, la perchezitiile domiciliare executate de jandarmi, s-au găsit la 13 indivizi ce făceau parte din P.N.T. Maniu, deţinând arme ilegal şi anume:
- Şase pistoale militare.
- Trei arme militare.
- Două arme de vânătoare - centrale cu două ţevi.
- Opt cartuşe pentru pistol „Nagan”.
- Cinci cartuşe pentru armă „Z.B.”

Toţi cei vinovaţi cu actele dresate au fost înaintați justiției.

b) Infractiuni petrecute în timpul desfăşurării alegerilor

La secţia de votare Beidaud, în ziua de 19 noiembrie, la orele 10, o parte din alegători, instigati de preotul Ionescu Iloraţiu, din comuna Ceamurlia de Sus, ajutat de învățătorii Dumitru Strâmbeanu şi Tudor Niciu, Nicolae Bibicu, Dinciu Garofil, Prisecaru Petre, la care s-au mai alăturat şi Cezar Istrate, Atanase Carniciu, Stere Caragheorghe, Nicolae Negrea şi Chiecu Sabin, toţi plugari, au provocat dezordine, în sensul că au aruncat cu pietre spărgând geamurile localului de vot.

Sublocot. Zeiciu Niţă, Comandantul gărzii de la această secţie, pentru intimidarea agitatorilor, a încercat să tragă un foc de armă si din greşeală scapă pistolul rănind uşor pe un cetăţean, în urma  cărui fapt a fost dezarmat de populaţie şi maltratat. La fata locului sosind locotenentul Picu Sever, ajutorul Legiunii de jandarmi, cu un pluton de jandarmi, agitatorii au reuşit să dispară, după care operaţiunile de votare au decurs în ordine. A doua zi toţi cei vinovaţi cu actele dresate au fost înaintați cu actele dresate Parchetului Curţii Marţiale Constanta.


La Secţia de votare Principele Mihai, la orele 20, o maşină cu un grup de membri din B.P.D. Tulcea s-au prezentat la această secţie. La apariţia acestora un grup de elemente ce făceau parte din partidele de opoziţie, i-au somat să părăsească comuna, trăgându-se și câteva focuri de armă, întrucât erau temeri să nu le fure urna. Cei veniţi de la Tulcea au plecat imediat şi nu s-au produs loviri şi raniri.

Din cercetările făcute, cei care au provocat acestea au fost: Stere Costea Budis, la care s-a găsit şi arma militară de care a uzat, Costea Nicolae, Gheorghe Budis, Taşcu Gamaliga, Nicolae Hâtu, Stere Costea, Gheorghe Ridia, Mişu Galamaz, Mihail Bişinicu şi Gheorghe Cocea, toți din comuna Principele Mihai, care au fost trimişi în judecată cu actele dresate.

c) După alegeri
Nu s-a mai petrecut nicio infracțiune.

III. Modul cum s-a dus propaganda de către opoziţie

a) Problemele de agitatii in contra B.P.D.

Partidele de opoziţie prin membrii lor au făcut mai mult propagandă de la om la om şi prin manifeste de propagandă scrise. În propaganda lor s-au folosit mai mult de lipsurile care dăinuiau în popor şi pe care le aruncau pe seama Guvernului. 

Speculând toate nemulțumirile, propaganda lor prindea mai uşor. Niciodată în propagandă nu le scăpa să spună că Guvernul Groza urmăreşte să introducă Colhozul și în România. În felul acesta au căutat să agite populaţia spunând că B.P.D. nu este  altceva decât Partidul Comunist.

Opozitia în propagandă nu au ezitat să lanseze şi diferite zvonuri. Astfel într-un zvon lansat se spunea că din Bucureşti dispar de la domiciliu, mai multe persoane cu situaţie materială bună.

Aceştia erau ridicaţi în mod discret de organele sovietice cu ştirea guvernului şi duşi in Rusia fără a li se mai şti de urmă. Autorităţile române pentru a camufla, comunică că aceste persoane sunt răpite de răii făcători cu scopul de a-i jefui. O răpire de felul acesta s-a încercat şi la persoana M.S. Regelui Mihai, însă a fost salvat numai datorită unei intervenţii a D-lui Maniu şi Brătianu. În acest judeţ zvonul a circulat mai mult în regiunea Babadag. În felul acesta organele de opoziţie căutau să detaime autoritatea de Stat și să agite masele în contra B.P.D.

IV. Modul cum a activat B.P.D. în propaganda electorală

a) Înainte de alegeri

În timpul campaniei electorale, B.P.D. a activat prin echipele de propagandă organizate pe regiuni. Dat fiind că cei care formau aceste echipe nu erau destul de bine pregătiţi din punct de vedere al puterei de convingere, fiind şi tineri fără experienţă politică, nu erau luaţi în serios de populaţia de la sate şi de aceia şi propaganda lor prindea greu.

Numai în ultimele zile ale alegerilor, propaganda s-a făcut de candidaţi și de alti membri ai blocului, cu multă putere de convingere, reuşind să readucă o mare majoritate alături de B.P.D.

În ziua alegerilor şi după alegeri nu s-a mai făcut nici un fel de propaganda si nici întruniri nu s-au mai ţinut.

V. Cum se explică participarea la vot în masă a populației

Propaganda făcută în ultimul timp de B.P.D. prin oameni cu experienţă și putere de convingere, a reușit să lămurească populaţia asupra realizărilor înfăptuite de Guvern; instaurarea la conducerea Statului a adevăratului regim democrat, înfăptuirea reformei agrare, readucerea Ardealului de Nord, necesitatea legăturilor de strânsă prietenie cu Uniunea Sovietică şi ţările vecine, reluarea legăturilor diplomatice cu Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii, opera de redresare economică a ţării, fără a se simţi cât mai putin lipsurile şi greutăţile datorate războiului distrugător, iar mai precis lămurirea populaţiei asupra obligatiunilor ce decurg din Convenţia de Armistitiu, precum şi îngăduinţa Uniunii Sovietice față de această obligatiune, a determinat populaţia să participe în masă la vot.

În fiecare comună şi sat din acest judeţ, autorităţile administrative şi jandarmii, au format alegătorii şi în convoi au mers în ordine spre secţiile de votare.

VI. Înclinațiile opiniei publice după alegeri

a) În legătură cu situaţia economică

Din cauza lipsurilor arătate mai sus, care se resimt mult în acest judeţ, populaţia este foarte îngrijorată.

Din această cauză înclina mai mult spre partidele de opoziţie sperând într-o situaţie mai bună

Şi la ridicarea standardului de viaţă prin legăturile economice pe care aceştia le-ar face cu Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.

VII. Intentiunile de viitor ale opoziției

Din cercetările şi investigatiunile făcute în raza acestui judeţ, nu s-au putut stabili precis care ar fi intentiunile de viitor ale opoziţiei, deoarece opoziţia nu a afișat un program şi nici propagandă nu s-a mai făcut.

VIII. Situația infractiunilor
a) Infractiuni politice
sunt cele arătate la capitolele respective arătate mai sus.

b) Infracțiuni de drept comun.
- în anul 1945 s-au petrecut:
38 crime de omor; 360 delicte şi 2051 contravenţii cod penal şi legile speciale.
- în anul 1946 s-au petrecut:
34 crime de omor; 447 delicte şi
3514 contravenţii cod penal şi legi speciale.

După cum se vede din datele de mai sus, crimele sunt în scădere, iar delictele și contraventiile sunt în creştere faţă de anul trecut.

- Cauzele: reducerea efectivelor de jandarmi şi a formațiunilor de poliţie pe teritoriul rural, iar pe de altă parte democraţia rău înțeleasă de populaţia rurală, care interpretează prin libertate pot să facă fiecare ce vrea, comitand astfel diferite infracţiuni.

Justiţia este prea îngăduitoare cu infractorii, pentru care în majoritatea aplică sentinţe de achitare, sau pedepse prea mici în raport cu infracțiunea comisă, pe care infractorii le suportă cu ușurință si în felul acesta sunt încurajați pentru că nu au teama sancţiunilor legale.

Comandantul Legiunii Jand. Tulcea
Maior,
(ss) Matei Teodor
Secretarul Bir. Sig.
PL. Major,
(ss) Mitică Tetelea
*S.J.A.N. Constanta, fond Inspectoratul de Jandarmi Constanţa, dosar 21/1946, ff 585-588.“

Sursă foto: ZIUA de Constanța
 
Descarcă gratuit lucrarea Arhive dobrogene“, de Constantin Cheramidoglu din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța


Citește și:
Cea mai recentă apariție editorială a lui Constantin Cheramidoglu: „Arhive dobrogene”, un volum de documente care își propune să aducă la cunoaștere istoria Dobrogei