Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
15:38 16 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

LIVE TEXT. A început „Forumul religiilor în Dobrogea”. Dezbateri între reprezentanţii cultelor din Constanţa

ro

22 Nov, 2018 14:25 859 Marime text

ZIUA de Constanţa organizează, în aceste momente, „Forumul religiilor în Dobrogea”, în cadrul căruia înalţi reprezentanţi din judeţul Constanţa ai Bisericii Ortodoxe Române, ai Bisericii Catolice şi ai Cultului Musulman crează o platformă de dialog public.

Evenimentul are loc în aceste momente, la sediul Asociaţiei „Casa Mării Negre”, din bulevardul Mamaia 203, etajul IV, biroul 7. În cadrul forumului are loc o dezbatere liberă între cei trei înalţi reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe, ai Bisericii Catolice şi ai Cultului Musulman, moderată de Dorin Popescu, om de cultură al Tomisului.
 

Prin iniţierea acestui proiect, care se adaugă altor iniţiative de ecumenism social, cultural, religios, ştiinţific ale publicaţiei noastre (printre care „Etniile împreună pentru Dobrogea!” - eveniment care promovează celebrarea, în 2018, a Zilei Dobrogei ca sărbătoare comună a tuturor etniilor ce locuiesc în această regiune), cotidianul ZIUA de Constanţa consolidează percepţia publică a miracolului care face din Dobrogea un mozaic cultural, etnic şi religios impresionant, un model de toleranţă şi convieţuire în Europa şi întreaga lume.

UPDATE 10: Dorin Popescu cere mesaje de încheiere. întrebarea de final are legatură cu împlinirea a 140 de ani a regiunii Dobrogei. Fiecare prezintă un mesaj cu acest prilej:

"Anul 1918 a însemnat un apogeu pentru țara noastră. 2018 ar trebui să revină la ceea ce a fost 1918 și să mai punem o temelie. Trebuie să ne regăsim și să ne reunim spiritual, frațește și într-o nădejde de viitor. Cred și într-o revenire a multora dintre români. Plecarea masivă a fost din 1990. Sigur se vor mai întoarce. Nu toți. Să plece din ce în ce mai puțini. Toți trebuie să creăm condițiile să trăim mai departe în România", a afirmat IPS Teodosie.

"Romano catolicii au contribuit la prosperitatea acestui popor. Primul erou căzut în 1877 a fost romano-catolic. Actul Unirii a fost rege catolic. Catolicii au fost prezenți la porțile Orientului din vechime și si-au adus contribuția lor. Menirea noastră e de ordin spiritual. Vorbește preotul din mine. Mea culpa este pentru ceea ce nu am făcut bine. Dar trebuie să vedem ce trebuie îndreptat și să îi mulțumim lui Dumnezeu și sperăm într-un viitor luminos. Speranța moare ultima. Să fim o emblemă a multuculturalității", spune Monsenieur Ieronim Iacob.

"Ma rog la Dumnezeu să dăm dovadă de unitate. Putem făuri acest proiect pe viitor pe următorii 100 de ani. Să avem idealul național. După 100 de ani, ceea ce n-au lpsat strămoșii putem lăsa urmatoarelor generații. Rugăciunea mea se îndreaptă către bunul Dumnezeu, să fim uniți pentru că toți sumtem egali", a spus Muftiul Cultului Musulman din România, Iusuf Muurat.

UPDATE 9: Dorin Popescu spune că în 1937 Mircea Eliade spunea că suntem a șasea generație culturală și prima fără ideal. Face referire la Marea Unire. "Iată că la un secol după avem același cadru. Pare că idealul devine mai puțin atractiv. Cum vedeți acest proiect național?", întreabă Dorin Popescu.

"Ați început cu terenul. Trebuie să finalizăm cu trezirea conștiințelor. Daca omul nu își găseste sensul vieții, promovează egoismul. Toate cultele trebuie să aibă în vedere ca de la vârsta copilăriei trebuie să existe o pastorație mai intensă. Spiriul comunitar și de apartenență a acestei țări încep să fie atacate. Avem o datorie să îi învățăm și să îi ingrijim pe cei păstoriți. Să creăm o coeziune între toți, după vârstă, preocupări. Să unim generațiile. Dacă ne despățim și nu ne unim, trebuie în mod spiritual să ne unim", spune IPS Teodosie.

"Auzeam zilele trecute că în următorii 20-30 de ani, multe meserii vor disparea. Ee foarte greu să facem proiecte urmatorii 50 de ani. În adevar lumea de azi e foarte sensibila la marturisirea adevarului. doar adevarul ne face liberisi credibili. Sunt criticați copiii și tinerii că nu mai sunt ascultători. Ei simt că părintii lor nu mai sunt sinceri. Îi îndeamnă să se roage, dar nu se roagă părinții lor. Astazi trebuie sa ne facem datoria. Dar mâine este în mâinile lui Dumnezeu. Azi trebuie să fim capabili, să facem sacrificii. Le spun la predica acest lucru. Suntem puțini dispuși la sacrificiu", spune Monsenieurul Bisericii Catolice din Constanța.

Muftiul spune că: "Din nefericire sec. XI este un secol care ne provoacă. Pentru că generația actuală e înclinată mai mult spre a dobândi decât înspre a se identifica. Mai degrabă își lasă valorile spirituale proprii și tinde spre materie. Este o goană, o desacretizare. Vine din Occident prin diverse metode. Credința pentru a făuri acest ideal național... avem nevoie de credință, spiritualitate. Dacă avem o credință puternică, putem să ne respectăm valorile".

Muftiul se întreabă câți dintre tineri ar știi semnificația Centenarului și spune că e greșeală tuturor pentru că nu ne-am axat pe asta și au fost lăsați tinerii în voia lor.

UPDATE 8: "Numai prin respectarea valorilor putem să ne dezvoltam. Viitorul societății românești înseamnă și viitorul comunității noastre. Am început să ne dezbinam din ce în ce mai rău. În loc să ne facem o retrospectiva istorica, noi mergem spre dezbinare. Vorbim de societatea romaneasca in ansamblul sau. Comunitatea tătară din Romania nu mai are reprezentant în Parlament, pentru prima oară. Nu mai avem acest ideal al comunitatii noastre. Ne-am fi gandit și la idealul national astfel",  spune Muftiul.

Muftiul invită să se reflecte la realitate: "Cine provoaca aceasta dezbinare? Răspunsul e foarte general. Această dezbinare o provoacă acele persoane care nu au un ideal național. O provoacă unii factori externi care vor sa nu mai existe comunitatea. Să nu aibă reprezentanți",  mai subliniează Muftiul.

UPDATE 7: "Tătarii sunt străjerii din partea de sud-est a graniței României", a subliniat Muftiul.

"Strămoșii noștrii au contribuit la apărarea granițelor românești. În prag de centenar ar trebui sa ne amintim de jerta aceatsa. care a contribuit la apărarea acestei tari. dobrogea a fost sub ocupație otomana până în 1877. Creștinii erau minoritari. În Medgidia primarul musulman dorea să construiască o biserică creștină. Minoritățile nu aveau fonduri și au cerut sprijim Primariei. A oferit dar nu puteau să termine lăcașul. Primarul de atunci s-a dus la ministrul de atunci tache ionescu si i-a spus ca doreste sa sprijine comunitatea crestina minoritara. ministrul nu a dorit in prima faza pentru ca al lui consilier zicea ca nu sunt bani. Primarul musulman revoltat a repetat că dorește să construiască o Biserică Ortodoxă. Și l-a convins pe ministru", a spus muftiul Iusuf Muurat.

Dorin Popescu a întrebat dacă cei trei se mai întâlnesc astfel în formatul acesta.

IPS Teodosie a spus că nicaieri în țară nu există asa multe confesiuni ca aici. "Eu însumi am fost la Instanbul duși de niste frati musulmani. Voiau sa ne simtim foarte bine impreuna cu ei. Nu avem nimic sa ne reprosam pentru ca ne stim fiecare radacina. Umanismul este cel care uneste. suntem toti urmasii lui avraam"

"Noi mergem la bisericutele din sate unde sunt islamici, crestini si turci sau tatari. cand mergem acolo, sunt mesteri islamici care ne-au ajutat la constructie", a mai spus IPS Teodosie.

"Biserica noastra il are ca patron pe sf anton din padova. care este unul comun, chiar si pentru islami. Sunt credinciosi musulmani in Italia care se roaga Sfântul Anton. La noi, în Constanta, vin credinciosi musulmani care se roaga sf anton. calugarii straini cand vin la inceput imi cer sfaturi cum sa se comporte cu copiii ortodocsi sau musulmani. surorile noastre desfasoara batrani si bolnavi, insiferet de bariera religioasa", a spus Monseniorul.

"Pe langa rugăciunea in comun, sunt proiecte sociale de care beneficiază toate religiile", a adaugat acesta.

Dorin Popescu întreabă de problemele comune și particulare.

IPS Teodosie a spus ca cu totii avem nevoie de lacasuri, de ordin administrative: "Ne solidarizam ca slujirea o facem pentru oameni. Trebuie sa ne identificam cu trebuintele lor"

Monsenieurul a spus că cei mai pregătiți din comunitate migrează către alte țări sau București.

"A trebuit să aduc un dascăl din Moldova pentru că tinerii pleacă din acest ținut binecuvântat de Dumnezeu. Nu a devenit atractiv la nivel actual. Tinerii trebuie să contribuie la dezvoltarea acestui ținut. Ar trebui să oprim hemoragia democrafică", a mai adaugat el.

UPDATE 6

 Monsenieur a spus ca există o mărturie de la începutul secolului XX.

 "O mărturie despre catolicii germani din Kogălniceanul de azi, unde au ridicat gospodării. Se reflectă pe Obeliscul din localitatea Mihail Kogălniceanu. Pe lespedea de marmură sunt trecuţi alături de eroii români, urmează etnicii germani şi chiar şi un musulman. Acolo toți şi-au dat viața. Au ridicat gospodării frumoase şi au civilizat alături de etnii", a menţionat Monsenieur preot paroh al Bazilicii Sfântul Anton Constanţa, Ieronim Iacob.


UPDATE 5

Dorin Popescu, moderatorul întâlnirii a întrebat care este formula de succes pentru această întelegere, care este ingredientul alchimic pentru întâlnirea interetnică şi interconfensională.

 IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului spune că totul se datorează spiritualităţii.

"De la început, de la geto dacii cu Zalmoxes, de atunci a fost armonie şi a fost transmisă mai departe. Religia lui Zalmoxes a fost înlocuită cu creștinismul. Chiar daca a venit mai târziu Islamul, aici vorbim de căldura şi dragostea dată de creştini. Avem iubirea la nivelul relaţiei interumane. Dacă iubirea îşi îndeplineşte scopul între oameni, nu există loc de război", a spus  IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.

UPDATE 4

 "Cultul islamic din România s-a adunat în Dobrogea prima oară, la Babadag. Din acea perioadă şi până în prezent, musulmanii au dat dovadă de bună înţelegere cu creştinii, de diferite confesiuni.  Cu fraţii ortodocşi am organizat evenimente culturale. Când vorbim de acest dialog interetnic în Dobrogea, ţin să precizez că există. Acest dialog se reflectă la aceste întâlniri. Ţin să accentuez că între musulmani şi creştini există un dialog de fraţietate, care are la bază religia fiecăruia, pe care o respectăm. Are la bază conlucrarea între suflete. Ne mândrim cu acest model interreligios. De câte ori, cât e cazul, încercăm sa îl promovăm ca model. România ca și ţară reprezintă un model de convieţuire interetnică și interreligioasă în tot mapamondul", a menţionat Muftiul Cultului Musulman din România, Iusuf Muurat.

 
UPDATE 3


IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului a mai spus că Universitatea Multiculturală este una utilă. "Este foarte necesară aici. Avem chinezi, indieni...".

 Este o hotărâre de Senat ca Universitatea Ovidius să devina o astfel de universitate multiculturală.

 Monsenieurul a spus că biserica se află între Arhiepiscopie şi Moschee. Geografic există o întelegere între ele.

"Creștinii care vizitează Arhiepiscopia obişnuiesc să viziteze atât Basilica, cât şi Moscheea", a precizat preot paroh al Bazilicii Sfântul Anton Constanţa, Ieronim Iacob.
 
 Muftiul multumeşte ziarului ZIUA de Constanţa, pentru că a adunat laolaltă, la masă, cultele religioase.

UPDATE 2

IPS Teodosie, răspunde primul. "Am avut momente de întâlnire, de ajutorare, în care am mers împreună pentru folosul semenilor noştri. Şi la nivelul credincioșilor nu existaă disensiuni. Suntem de religii diferite. Iată că avem întalniri în fapte umane, atât de frumoase. Milosteniile pe care le fac cei din religia islamică sunt atât de generoase şi ajung la creştinii noștri într-un mod respectos. Domnul Muftiu a facut Teologia la Universitate. A fost o discuţie ca în cadrul Facultăţii de Teologie să facem o secție pentru religia islamică", a menţionat IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.
 

UPDATE 1

Dorin Popescu, moderatorul întâlnirii de astăzi, a precizat că, datorită implicării ziarului ZIUA de Constanţa s-a putut organiza întâlnirea de astăzi, unde sunt cele trei confesiuni religioase din Dobrogea.

Prima întrebare este "dacă sunt argumente, dacă în regiunea Dobrogei este un spaţiu al toleranţei".
 
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii