Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
15:26 19 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogea143 Liceul de Marină Constanța, mesaj de Ziua Dobrogei

ro

19 Nov, 2021 00:00 2114 Marime text

 
Cu ocazia aniversării a 143 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă, Liceul de Marină Constanța, prin profesor Ioana Rîcă, a transmis următorul mesaj de Ziua Dobrogei:
 

Sub privirile Sfinxului din Munţii Măcinului…
 
S-au derulat 143 de ani de istorie de la revenirea Dobrogei la patria-mamă. Pe 14 noiembrie 1878, autorităţile civile şi militare române intrau în Dobrogea, trecând Dunărea de la Brăila la Ghecet şi preluând ţinutul dintre Dunăre şi Mare de la administraţia temporară rusă (1877-1878). Se refăcea astfel, în toată plenitudinea ei, puntea spirituală între cele două maluri ale Dunării, niciodată întreruptă total, dar perturbată de îndelungata stăpânire otomană (1417-1877).
         
 În urma Războiului de Independenţă (1877-1878), marile puteri ale Europei, întrunite la Berlin (1/13 iunie - 1/13 iulie 1878), hotărâseră ca Dobrogea să revină statului român, întrucât, după cum recunoştea atunci contele Şuvalov, ambasadorul Rusiei în Marea Britanie, Dobrogea se cuvenea României „mai mult decât oricui, din cauza numărului poporaţiunii de acolo“.

Integrarea Dobrogei în statul român a început „de facto“ în ziua de 14/26 noiembrie 1878 la Brăila cu o impresionantă ceremonie militară şi religioasă. S-a citit atunci „Proclamaţia către armata română“, semnată de domnitorul Carol, în care se arătau principiile ce urmau a fi aplicate de statul român în „această veche posesiune a domnilor noştri de mai înainte“. „Veţi merge în Dobrogea, nu în calitate de cuceritori, ci amici, ca fraţi ai locuitorilor care de azi înainte sunt concetăţenii noştri.“ Li se atrăgea atenţia soldaţilor că pe lângă populaţia care era „în cea mai mare parte românească“, vor întâlni şi „locuitori de alt neam şi alte credinţe“, însă şi aceştia „au acelaşi drept la protecţiunea şi la dragostea voastră“. „Fiţi în mijlocul noilor voştri concetăţeni ceea ce aţi fost atât în timp de pace, cât şi pe câmpul de onoare: model de bravură şi de disciplină, apărători ai drepturilor României şi înaintemergători ai legalităţii şi ai civilizaţiei Europei.“

Evenimentele au continuat pe malul drept al Dunării, la Ghecet (astăzi Smârdan, jud. Tulcea), unde autorităţile române au fost întâmpinate de un „numeros public dobrogean“, după cum se preciza în presa vremii. Însuşi domnitorul Carol a fost prezent, lansând „Proclamaţia către dobrogeni“, în care locuitorii „vechii posesiuni a lui Mircea cel Bătrân“ erau asiguraţi de faptul că: „Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii, viaţa, onoarea şi proprietatea, sunt puse sub scutul noii Constituţii; religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre şi nimeni nu le va putea lovi fără a-şi primi legitima pedeapsă.“ Proclamaţia a fost tipărită în limbile română, turcă, greacă şi bulgară şi răspândită în tot spaţiul dobrogean.

De la Ghecet, autorităţile române s-au îndreptat spre Măcin, iar de aici spre Babadag, Tulcea, principalul centru administrativ al provinciei, şi Constanţa. Pretutindeni au fost întâmpinate cu mult entuziasm şi cu speranţă! Începea o nouă etapă în istoria Dobrogei şi a României. Vecinătatea Mării Negre avea să facă din Dobrogea o fereastră a României deschisă către lume.
După actul de la 24 ianuarie 1859, revenirea Dobrogei la patria-mamă în anul 1878 reprezintă a doua etapă a unificării statale a românilor, proces desăvârşit la 1 decembrie 1918.
 
După 143 de ani…

În zona Brăilei, iar pe malul dobrogean în zona Jijila-Măcin, se construieşte un nou pod peste Dunăre, o nouă „punte materială“ care va lega Dobrogea de Muntenia şi Moldova. Cu o lungime de 1974 de metri, podul va fi al treilea din Europa şi probabil că va avea, pentru zona de nord a Dobrogei, o importanţă similară cu cea a  podului „Regele Carol I“ de la Cernavodă, pentru zona Constanţei. Se anunţă, aşadar, o nouă eră“ în privinţa dezvoltării Dobrogei de Nord, un vânt bun în pânzele acesteia!
         
prof. Rîcă Ioana
Liceul de Marină Constanţa

Sursa foto: Liceul de Marină Constanța
 
Citește și:
#sărbătoreșteDobrogea143


 
 


Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari