Istoria Dobrogei – Bibliografie Efrem (sec. XIII-XIV) – Cronică (I)
02 Jan, 2026 15:35
02 Jan, 2026 15:35
02 Jan, 2026 15:35
ZIUA de Constanta
164
Marime text
164
Marime text

Biografia lui Efrem, călugăr bizantin din secolele XIII-XIV, nu este cunoscută. El a redactat în 1313 o cronică universală, din care s-a păstrat fragmentul de la Iulius Caesar până la recucerirea Constantinopolului de către Mihail VIII Paleologul, în 1261, de la Cruciada IV a cavalerilor catolici occidentali (1204). Cronica cu 10 392 versuri este scrisă în trimetri iambici, incluzând un apendice versificat cu lista episcopilor și a patriarhilor Constantinopolului până la 1313. Scrierea este neimportantă ca sursă istorică, deoarece parafrazează, pentru epoca până la 1118, Cronica lui Ioan Zonaras , iar pentru perioada ulterioară Istoriile lui Nichita Choniates și Georgios Akropolites. Ca și lucrarea lui Teodor Skutariotes, cronica lui Efrem este doar o compilație lipsită de simț critic, dar este importantă ca martor pentru stabilirea istoriei textului operelor lui Choniates și Akropolites. (Al. Elian & N. Ș. Tanașoca)

1
457. Împăratul Leon I era de origine tracă sau dacă
versul 874. După ce acesta [împăratul Marcian, 450-457 – nota editorilor români] a murit i a părăsit viața [aceasta – n. e. r. ] a ajuns îndată la puterea împărătească un oarecare Leon [I, 457-474 – n. e. r.], poreclit Makelles, bărbat bun, plin de virtuți, împodobit mai ales cu milostenie, conducător ales și războinic viteaz, care zdrobea ca un leu falangele dușmanilor ; își trăgea originea din Tracia [denumire generică dată de bizantini teritoriului sud-estului Peninsulei Balcanice locuit în antichitate de traci] sau, cum zic unii, din neamul dacilor, era un luptător înflăcărat pentru ortodoxie și dădea cu generozitate ajutoare pentru cei lipsiți 3.
2
971. loan Tzimiskes înfrânge pe rușii lui Sviatoslav
versul 2845. Apoi, pornind cu oaste împotriva barbarilor ruși, i-a biruit strașnic în luptă ; când a fost văzut de mulți un călăreț, bărbat necunoscut, care lupta minunat ajutând trupele romeilor împotriva barbarilor (...)
3
1186. Răscoala vlahilor din Haemus sub conducerea lui Petru și Asan. Prima expediție a lui Isaac Anghelos împotriva lor. Vlahii luptă în alianță cu bulgarii și cer ajutor de la cumanii din nordul Dunării
versul 5756 (...) Iar Asan și Petru [frații armâni (vlahi) conducători ai răscoalei antibizantine din 1185 a armânilor și bulgarilor], căpeteniile răutății, trec Istrul împreună cu răzvrătiții și se uniră cu barbarii paristrieni; pe când împăratul, care putea să năvălească peste hotarele întregii Misii și să rânduiască cum era mai bine rosturile țării, din pricina lipsei forțelor care să se împotrivească, n-a făcut nimic asemănător. ci, dând foc la grămezi de roade și amăgit de înșelăciunile vlahilor, se întoarce în capitală, lăsând acolo lucrurile în suferință. Iar Asan și Petru, împreună cu sciții [cumanii n. e. r.] [denumire antică generică dată de bizantini barbarilor de la nordul Dunării de Jos], veniră iarăși în fugă înapoi, în patrie, fără teamă. Năvăliră deci în ținuturile romeilor făcându-le pe toate cum se spune pradă de misieni [Locuțiune antică, cu sensul : pradă făcută de cineva în voie, nepedepsit de nimeni – n. e. r.]. (...)
5
1190. A patra expediție a lui Isaac al II-lea Anghelos împotriva vlahilor și a cumanilor
versul 6068. Fiindcă vlahii împreună cu cumanii jefuiau ținuturile dinspre apus ale romeilor, împăratul ridică din nou armele împotriva lor. Trecând dincolo de orașul Anhialos [Pomorie/litoralul Bulgariei], pătrunde în Haemus [munții Balcani/sudul Bulgariei], sălașul vlahilor, găsind toate de-acolo, cetățui și orășele, puternic fortificate cu ziduri și cu turnuri din loc în loc, iar pe misieni [vlahi – n. e. r.] i-a văzut ca pe niște capre sălbatice, ocupând locuri prăpăstioase de parca se temeau de luptă cu romeii ; înfricoșat de mulțimea sciților, [împăratul – n. e. r.] a purces la întoarcerea spre capitală prin văi și ținuturi greu de străbătut și printr-un soi de văgăună, anevoie de trecut, asemănătoare întru totul unui șanț adânc, îndreptându-și mersul spre Beroe [Stara Zagora/centrul Bulgariei]; și pierdu cea mai mare parte din armata. (...)
Bibliografie
Ephraemii monachi imperatorum et patriarcharum recensus interprete Angelo Maio, Bonn, 1840.
Alexandru Elian & Nicolae Șerban Tanașoca (redactori responsabili) / ACADEMIA DE ȘTIINȚE SOCIALE ȘI POLITICE - INSTITUTUL DE ISTORIE „NICOLAE IORGA” – INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE, Izvoarele istoriei României, vol. III. Scriitori bizantini. Sec. XI-XIV, Ed. Academiei R. S. R., București, 1975 (Efrem)
Despre Marius Teja
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armână“.
Citește și:
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi


