Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
01:50 29 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Întreprinderi industriale în Dobrogea interbelică

ro

08 Mar, 2023 00:00 3305 Marime text
 
  • Perioada dintre cele două conflagrații mondiale s-a caracterizat  prin  refacerea economică după război, prin investiții și prin creșterea numărului de lucrători industriali.

În Constanța existau șase societăți petrolifere, însumând 719 salariați. Aceștia își desfășurau activitatea în societățile „Concordia“, „Astra Română", „Steaua Română", „Columbia", „Societatea Româno-Americană", „Unirea". La Cernavodă exista Societatea „Trans-Petrol", care avea un număr de 30 de lucrători.

În privința exploatărilor din cariere, își desfășurau activitatea 13 societăți : două în Ovidiu: „Ovidiu DPM", cu 130 de angajați, „Ioanid", cu 69 de angajați; în localitatea Topalu Societatea „Cantacuzino-Mariella", cu 87 de angajați, iar la Măcin exista societatea „Granit", cu 94 de lucrători. La Turcoaia funcționau 4 societăți de exploatare: „Turcoaia Granit" cu 249 de lucrători, „Calea Nouă Iacob Deal" cu 150 de angajați, „Inginer Greceanu", cu 20 de angajați, „Ion Tănase", cu 10 angajați. În localitatea Greci funcționa societatea „Rocca" și „Turcoaia", cu 12, respectiv 130 de lucrători, în timp ce la Hârșova funcționa societatea „Rașim Șerif", cu 14 angajați. În societatea „SARIC" din Constanța, lucrau 28 de angajați.
După cum putem observa unele societăți aveau un număr impresionant de angajați, în timp ce altele erau asociații familiale cu un număr redus de angajați. În total, în acest domeniu se înregistrau 1043 de lucrători. Numărul crescut al acestora demonstra dinamica industriei de profil, nevoia de materiale pentru construcții, drumuri, amenajări edilitar-urbanistice.



În industria metalurgică își desfășurau activitatea 14 ateliere și societăți printre cele mai cunoscute erau cele ale lui „Voicu Oprică" din Medgidia, cu 15 lucrători, „Energia" din Constanța, cu 33 de angajați, Atelierul „Ford" din Constanța cu 18 angajați, Fabrica „Getta" cu 142 de angajați, iar la Cernavodă, la "Fabrica de șuruburi" își desfășurau activitatea tot atâția muncitori. Șantierul naval din Constanța era de departe cel mai amplu proiect industrial al Dobrogei, având un număr de 2684 de angajați, iar Direcția Porturilor Maritime avea 645 de angajați. În acest domeniu își desfășurau activitatea 4649 de lucrători specializați pe diferite meserii.

În industria alimentară își desfășurau activitatea 258 de lucrători. Cele mai importante societăți comerciale au fost: „Bella Gusta", cu 24 de angajați; „Dobrogea Orientală" cu 22 de angajați; Fabrica de biscuiți „Pandelaris", cu 45 de lucrători; Fabrica de rahat „Horen", cu 45 de angajați; „Moara Dobrogeană" cu 10 angajați; „Moara Damadian" cu 14 angajați; „Moara Gloria" cu 18 angajați, Fabrica de rahat „Geambazu și Sarasnologlu", cu 10 angajați și fabrica de rahat și bomboane „Hamdjy Zade", cu 13 angajați.


 
Existau fabrici ale materialelor de construcții, precum Fabrica de var din Isaccea, cu 13 angajați; Fabrica de cărămizi „Pușchilă" din Cernavodă, cu 25 de angajați; Fabrica de ciment din Cernavodă cu 216 muncitori; Fabrica de caolin din Măcin, cu 10 angajați; Fabrica „Ceramica" din Medgidia, cu 17 angajați și „Creditul minier" din Altân Tepe, cu 158 de muncitori. În total în acest domeniu își desfășurau activitatea 698 de angajați.
Putem conchide prin a spune că, în județul Constanța își desfășurau activitatea  6173 de angajați, iar sectorul înregistra profit pentru proprietarii acestor stabilimente. În județul Tulcea numărul angajaților industriali era de circa 200, locuitorii fiind interesați de alte activități lucrative precum munca câmpului, creșterea animalelor, pescuitul ș.a.
Bibliografie selectivă:
SJANC, fond Inspectoratul muncii, dosar 71/1944
SJANC, fond Inspectoratul muncii , dosar 70/1939-1940
SJANC, fond Inspectoratul muncii , dosar 95/1942
Stoica Lascu, Din istoricul industriei românești interbelice. Principalele componente ale ramurilor de profil din Dobrogea, II,  în Pontica, XX, Constanța, 1987
Adrian Ilie, Medgidia. Istoria orașului din 1918 până în prezent, Editura Ex Ponto, Constanța, 2013
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 

Citește și:

#citeșteDobrogea Fabrici de textile și de pielărie în Dobrogea, în prima jumătate a veacului trecut

 
 
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari