Arhive dobrogene Raport al Camerei de Comerț Tulcea către Ministerul Comunicațiilor și Lucrărilor Publice

 

• Din generoasa selecție de documente, observăm că în urmă cu aproximativ 88 de ani, pe 2 mai 1938, a fost emis un raportul al Camerei de Comerț Tulcea, către Ministerul Comunicațiilor și Lucrărilor Publice.

 
Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori, ne întrebăm ce se întâmpla exact în urmă cu un 50 de ani, un secol sau două secole în urbea noastră, Constanța, sau prin împrejurimi, în Dobrogea. În acest sens, documentele de arhivă stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările petrecute în urmă. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda digital din izvoarele scrise ale istoriei dobrogene, selectate și publicate deja, cu pricepere, în lucrări de specialitate, precum lucrarea „Arhive dobrogene“, îngrijită de dr. Constantin Cheramidoglu.
 
Volumul „Arhive dobrogene“, editat de istoricul constănţean dr. Constantin Cheramidoglu, a fost publicat în anul 2023, la editura StudIS, Iaşi.
 
Lucrarea istoricului Cheramidoglu completează bibliografia dobrogeană, prin publicarea unor documente de arhivă de o înaltă importanţa istorică, socială, politică, economică, juridică despre regiunea din sud-estul României, acoperind o întinsă perioadă, 1887-1950. Constantin Cheramidoglu continuă, astfel tradiţia iniţiată de Tudor Mateescu prin volumul din anul 1975, continuată apoi de Marin Stanciu şi colaboratorii săi în anul 1988, precum şi de Virgil Coman şi alţi arhivişti dedicaţi în anii următori.
 
În ceea ce priveşte structura lucrări, remarcăm că autorul a ordonat cronologic documentele, întocmai cu specificul arhivelor deţinute de instituţiile  arhivelor din Constanţa şi Tulcea. Tomul se deschide cu o generoasă prezentare istorică a arhivelor dobrogene, „aceste locuri atât de încercate de istorie“.
 
2 mai 1938, Tulcea - Raport al Camerei de Comerț Tulcea către Ministerul Comunicațiilor și Lucrărilor Publice
 
Din generoasa selecție de documente, observăm că în urmă cu aproximativ 88 de ani, pe 2 mai 1938, a fost emis un raportul al Camerei de Comerț Tulcea, către Ministerul Comunicațiilor și Lucrărilor Publice.
 
Raportul a fost trimis ministrului Justiției, Mihail Ghelmegeanu, membru al Guvernul Miron Cristea II, aflat în exercițiul mandatului între 31 martie 1938 - 31 ianuarie 1939.
 
Mihail Ghelmegeanu s-a născut pe 25 iunie 1896 și s-a stins din viață pe 20 octombrie 1982. Potrivit biografiei publicate de către „Galeria portretelor”, portal al Muzeul Național de Istorie a României, Ghelmegeanu a urmat Facultatea de Drept și cea de Litere în București și și-a obținut doctoratul în drept la Paris. În 1926 s-a înscris în PNȚ, între 1938-1940 a fost membru al Frontului Renașterii Naționale, partid înființat de Carol al II-lea, între 1940-1945 a revenit la PNȚ, iar între 1945-1953 a făcut parte din Frontul Plugarilor. A fost subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii și Domeniilor (aug. – oct. 1932, oct. 1932 – ian. 1933), ministru al lucrărilor publice și comunicațiilor în mai multe guverne (1938-1939) și ministru de interne (nov. 1939 – mai 1940, mai – iulie 1940). La sfârșitul celui de-al doilea război mondial a fost președinte al Comisiei Române pentru aplicarea Convenției de Armistițiu între 1945-1946. A fost profesor la Facultatea de Drept din București și cercetător la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române.
 
Din aspectele arătate de procuror, decurg două problematici principale: (i) necesitatea organizării căilor de comunicație și (ii) procurarea a două vase spărgătoare de gheața. Redăm, în cele ce urmează, raportul integral, după a fost integrat în lucrarea „Arhive dobrogene“, îngrijită de dr. Constantin Cheramidoglu:
 
 
„Camera de Comerț și de Industrie din Tulcea
Str. Principele Ferdinand nr. 22. Telefon nr. 37
Nr. 1164 din 2 mai 1938
 
Raport către D-l Ministru al Comunicațiilor si Lucrărilor Publice București
 
Urmare la adresa Prefecturei Jud. Tulcea nr. 9236/9538 în legătură cu ordinul Ministerului de Interne nr. 7205/9538 referitor la examinarea problemelor de ordin general, dificultățile ivite în executarea măsurilor administrative şi propuneri pentru remedierea acestor stări de lucruri, avem onoare a semnala chestiunile de mai jos, privind nevoile comerţului și industriei regiunei noastre, ce cad în competința Onor. Departament al Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice.
 
Necesitatea organizării căilor de comunicație
 
Circulația mărfurilor fiind în strânsă legătură cu mijloacele de comunicație ale unei regiuni, trebuie să menționam că lipsa unor căi de comunicație organizate și continui pentru aprovizionarea pieţei noastre a constituit o piedică de seamă la desvoltarea economiei acestui judeţ și comerţul a avut de suferit.
 
Capitala județului nostru, pe de o parte izolată de cale ferată cu Constanţa, iar pe de alta lipsită de navigația Dunării în timpul iernei şi izolată de Galați, piața orașului Tulcea, rămâne deseori lipsită de multe articole de primă necesitate și de aici o serie de piedici în comerțul nostru, mai ales dacă ținem seamă, că din cauza conjuncturei speciale în care se găsește creditul, comercianții nu-și mai pot forma acele depozite de mărfuri care altădată, îndestulau cu prisosinţă nevoile pieţei si în epoca de hibemare.
 
Prelungirea liniei ferate până la Tulcea fiind o chestiune vitală atât din punct de vedere economic, social cât şi strategic, este o problemă ce reclamă o urgentă şi largă solicitudine a factorilor în drept.
 
Procurarea a două vase spărgătoare de gheața
 
Instituția noastră în diferite rânduri a semnalat forurilor competinte, asupra situației grele în care este pus întregul nostru trafic pe Dunăre din cauza lipsei unor spărgătoare de ghiata, care să ajute navigațiunea în timpul iernei.
 
Chestiunea deși vitală pentru comerțul nostru, deşi a fost apreciată şi recunoscută de factorii autorizați ca indispensabilă şi de natură urgentă, totuşi trebuie să recunoaștem, că până în prezent nu a căpătat o soluţie definitivă.
 
Am cerut si cerem ca navigația de la gurile Dunării să fie înzestrată cu cel puțin 2 spărgătoare de ghiata, care să fie astfel construite, încât să poată fi folosite si ca vase de salvare sau remorcagil.
 
Înfățișând acţiunea acestor spărgătoare, Camera noastră recunoaște că în vremuri de ierni grele, când gerul atinge peste 20 grade sub zero şi persistă cu săptămânile nu se va putea împiedica îngheţul Dunării. Dar cum aceste ierni sunt mai rare, cum mai ales după câteva zile de frig, vin perioade de moină, printr-o acțiune coordonată de spărgătoare, înfundarea fluviului cu mari cantități de sloiuri mai ales pe la cotiturile lui principale, ar putea fi înlăturată, iar înghețul fluviului întârziat sau chiar evitat.
 
În timpul primăverii dezghețul n-ar mai fi exclusiv opera căldurii care provocând topirea zăpezilor face să crească apele, să salte ghiata şi aceasta rupându-se să se transforme în sloiuri. Prin acţiunea spărgătoarelor, Dunărea în timpul iernii ar fi eliberată de sloiuri mult mai devreme, iar suspendarea activității porturilor noastre s-ar reduce la minimum posibil şi vom scăpa de acea tristă epocă de hibernare. Dacă porturile noastre ar dispune de spărgătoare de gheață, vapoarele ar veni în Dunăre chiar după închiderea oficială a navigațiunii, întrucât agenţiile respective ştiu că pe de o parte înghețul nu vine niciodată brusc, el fiind totdeauna precedat de o scurgere de sloiuri, iar pe de altă parte, în faţa pericolului ca vapoarele să fie surprinse de îngheţ, în existenţa spărgătoarelor de gheață ei au garanţia salvării, adică ieşirea lor la Marea liberă.
 
Spărgătoarele de gheață vor avea deci menirea de a servi ca vase de salvare, iar în restul timpului vor putea fi foarte bine folosite pentru remorcagii. Suspendarea traficului pe Dunăre în timpul iernei din lipsa unor spărgătoare de ghiaţă, având o repercusiune dezastruoasă asupra valorificării produselor țării noastre și asupra desvoltării comerţului nostru, socotim procurarea acestor vase de foarte mare importanță. Fată cu regimul internațional ce există la gurile Dunării, achiziţionarea acestor vase cade în sarcina Comisiunei Europene a Dunării, care a fost creată între alte, să asigure şi o bună stare de navigabilitate pe acest fluviu.
 
Este deci necesar a se face stăruințele necesare pentru a se determina această C.E.D. să proceeze neîntârziat la rezolvarea acestei chestiuni, în care scop are alocat si un fond special pentru procurarea acestor vase. Având în vedere că întârzierea procurării acestor vase de către C.E.D. este motivată pe faptul că n-are posibilitate materială şi ţinând seama că Statul nostru a apreciat întotdeauna necesitatea acestor vase, propunem că în realizarea acestei importante chestiuni, ce nu poate suferi întârziere, să se facă eforul necesar afectându-se în Bugetul ministerului de Comunicatie fondurile respective pentru procurarea a două vase spargătoare de gheața, a căror valoare se va putea uşor recupera din venitul ce vor produce aceste vase.
 
Primiți, vă rugăm, Domnule Ministru, asigurarea deosebitei noastre considerațiuni,
 
Președinte (ss) indsc. Secretar (ss) indsc.
 
SJA.N. Tulcea, fond Prefectura jud. Tulcea, serv. Administrativ, dosar 83 1/1938, ff 33-35“
 
Sursă foto: Tulcea, aprox. 1935. „Dunărea.   Călăuză   turistică“,  de   R.I.Călinescu 

Descarcă gratuit lucrarea Arhive dobrogene“, de Constantin Cheramidoglu din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța
 
 
Citește și:
 
Cea mai recentă apariție editorială a lui Constantin Cheramidoglu: „Arhive dobrogene”, un volum de documente care își propune să aducă la cunoaștere istoria Dobrogei