Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
16:02 27 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Istoria Dobrogei - Bibliografie Valerius Maximus (sec. I) – „Fapte și cuvinte vrednice de a fi luate în seamă”

ro

14 Oct, 2023 16:49 3448 Marime text

Istoricul și moralistul roman Valerius Maximus a trăit în secolul I. În volumul „Fapte și cuvinte vrednice de a fi luate în seamă” destinat școlilor de retorică, el a strâns vorbe de duh, anecdote, scurte povestiri, întâmplări din istoria grecilor și romanilor. Scrierea în nouă cărți a fost închinată împăratului Tiberius (14-37), fiul adoptiv și succesorul lui Augustus, pe care Maximus l-a idolatrizat. Istoricul Gh. Ștefan (1899-1980) aprecia lucrarea ca având „o valoare redusă”.

În capitolul 6 din Cartea II, scriitorul recunoaște aptitudinea tracilor pentru filosofie: „12. Pe bună dreptate neamul tracic, a pretins pentru sine faima de înțelepciune, prăznuind cu plânsete zilele de naștere ale oamenilor și cu veselie înmormântările: fără povețile învățaților, el a văzut bine adevărata stare a condiției noastre [umane – notă G. Ș.].” (ed. C. Kempf)
În capitolul 11 din Cartea III, el menționează pe traci ca mercenari în oastea lui Aristonicos/Eumenes III (133 î. H. – 129 î. H.), rege elenistic al Pergamului din Asia Mică (Turcia), precum și arma lor caracteristică: „12. (...) P. Crassus, ocupat cu războiul împotriva lui Aristonicus, în Asia, este luat prizonier între Elaea şi Smirna de către traci, din care, prinţul avea mulţi în armată; temându-se să nu cadă în mâinile sale, îşi imaginează un mod de a se sustrage, prin moarte, acestui oprobiu. El înfige în ochii unuia dintre barbari bastonul pe care îl folosea să-şi strunească calul. Iritat de durere, tracul îi înfige sica sa în piept şi satisfăcându-şi dorinţa de răzbunare, îl scuteşte pe generalul roman de a-şi vedea onoarea decăzută. (...)” (ed. C. Fremion)




Conform doctorului în istorie antică Cătălin Borangic, pumnalul sica avea o lungime de 25-35 cm, era ascuțit, cu lamă curbată în secțiune triunghiulară și cu șanț pentru scurgerea sângelui, cu motive zoomorfe sau geometrice pe lamă, fiind clasificat în trei categorii morfologice.
 
Bibliografie
Valerii Maximi Factorum et dictorum memorabilum libri IX..., iterum recensuit Carolus Kempf, Teubner, Leipzig, 1888.
Valère Maxime, Faits et paroles mémorables, traduction nouvelle par C.A. F. Frémion, Paris, 1834, p.291
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964. (LX. Valerius Maximus)
Cătălin Borangic, Sica. Tipologie și funcționalitate, „NEMVS”, IV, 7-8, 2009, p. 22-74.
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 
 
Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armănă“.
 

Citește și:

Istoria Dobrogei - Bibliografie Ovidiu (sec. I î. H. - sec. I d. H.) - „Scrisori din Pont” (Cărțile III, IV)

 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari