3 decembrie 1942 Proces-verbal al Sfatului comunei Basarabi, astăzi orașul Murfatlar

 

• Documentul își relevă importanța și prin faptul că arhiva comunei Basarabi, astăzi oraşul Murfatlar, din acea perioadă, nu s-a mai păstrat, procesul-verbal regăsindu-se în fondul Primaria Mihail Kogalniceanu al Serviciului Județean Constanța al Arhivelor Naționale.
• Istoricul Constantin Cheramidoglu menționează în lucrare că procesul-verbal a fost trimis de pretorul de plasă către primăriile din Plasa Constanta „spre a-l avea ca model”, pe 31 decembrie 1942.

 
 
Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori, ne întrebăm ce se întâmpla exact în urmă cu un 50 de ani, un secol sau două secole în urbea noastră, Constanța, sau prin împrejurimi, în Dobrogea. În acest sens, documentele de arhivă stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările petrecute în urmă. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda digital din izvoarele scrise ale istoriei dobrogene, selectate și publicate deja, cu pricepere, în lucrări de specialitate, precum lucrarea „Arhive dobrogene“, îngrijită de dr. Constantin Cheramidoglu.
 
Volumul „Arhive dobrogene“, editat de istoricul constănţean dr. Constantin Cheramidoglu, a fost publicat în anul 2023, la editura StudIS, Iaşi.
 
Lucrarea istoricului Cheramidoglu completează bibliografia dobrogeană, prin publicarea unor documente de arhivă de o înaltă importanţa istorică, socială, politică, economică, juridică despre regiunea din sud-estul României, acoperind o întinsă perioadă, 1887-1950. Constantin Cheramidoglu continuă, astfel tradiţia iniţiată de Tudor Mateescu prin volumul din anul 1975, continuată apoi de Marin Stanciu şi colaboratorii săi în anul 1988, precum şi de Virgil Coman şi alţi arhivişti dedicaţi în anii următori.
 
În ceea ce priveşte structura lucrări, remarcăm că autorul a ordonat cronologic documentele, întocmai cu specificul arhivelor deţinute de instituţiile  arhivelor din Constanţa şi Tulcea. Tomul se deschide cu o generoasă prezentare istorică a arhivelor dobrogene, „aceste locuri atât de încercate de istorie“.
 
3 decembrie 1942 - Proces-verbal al Sfatului comunei Basarabi
 
Din generoasa selecție de documente, observăm că în urmă cu aproximativ 83 de ani, pe 3 decembrie 1942, a fost redactat  procesul-verbal al Sfatului comunei Basarabi, astăzi localitatea Murfatlar, județul Constanța, desfășurat în data anterior menționată. Documentul își relevă importanța și prin faptul că arhiva comunei Basarabi, astăzi oraşul Murfatlar, din acea perioadă, nu s-a mai păstrat, procesul-verbal regăsindu-se în fondul Primaria Mihail Kogalniceanu al Serviciului Județean Constanța al Arhivelor Naționale. Istoricul Constantin Cheramidoglu menționează în lucrare că procesul-verbal a fost trimis de pretorul de plasă către primăriile din Plasa Constanta „spre a-l avea ca model”, pe 31 decembrie 1942.
 
 
„Proces verbal al Sfatului comunei Basarabi.
România
Sfatul comunei Basarabi, Plasa şi Judeţul Constanţa
Proces - Verbal
Nr. 16
3 Decembrie 1942
 
Subsemnații, membrii al Sfatului comunei Basarabi, județul Constanta, în urma convocării primăriei nr. 4612/942, astăzi data de mai sus, întrunindu-ne în localul primăriei, am constatat cele ce urmează:
 
Prezenti membrii: Dumitru Băcanu, primar, preşedinte, Dr. R. Pandrea, medic uman,dr. N. Teodoru, medic veterinar, preot S. Mihalache, S. Sarafoleanu, învăţător, Plut. Major Popescu N., şeful post jandarmi, V. Mitre picher, V. Bădic agent agricol, C. Ardeleanu, mare proprietar şi Gh. Mitache, fost primar, membrii; Al. Popescu, secretar.
 
Dupa ce se constată prezenţa în majoritate a membrilor, se declară şedinţa deschisă şi se intră în ordinea de zi, luându-se hotărârile următoare:
 
1)Construirea unui local de abator comunal
 
DI. Primar D. Băcanu, preşedintele sfatului arată că tăierile de vite săptămânale, destul de numeroase, ce au loc în comună - reclamă construirea unui local de abator. În acest scop arată că, în bugetul comunei s-a prevăzut suma de 200.000 lei pentru această construcție.
 
DI. medic Veterinar N. Teodoru, după ce arată necesitatea construirii abatorului, face recomandări de ordin sanitar veterinar în privinţa construirii localului, insistând asupra înființării unei fântâni care este strict necesară abatorului.
 
DI. Medic Uman R. Pandrea, recomandă ca abatorul să se contruiască după modelele ce se găsesc gata și de preferinţă la extremitatea de Vest a comunei, unde terenul este mai ridicat, putându-se face un canal de scurgere.
 
În urma discutiunilor de mai sus, sfatul comunal decide în unanimitate, înființarea în comună a unui abator comunal. DI. Primar este rugat să facă demersurile necesare pentru întocmirea devizului si apoi la începerea lucrărei cu fonduri din bugetul comunei.
 
2) Repararea localului bisericei
 
Părintele S. Mihalache, luând cuvântul expune că, în urma cutremurului întâmplat în cursul anului 1940, pereţii turlei au plesnit și ameninţă cu dărâmarea fiind imposibil să se mai oficieze slujbe în biserică. Întreabă pe DI. Primar dacă s-a luat vreo măsură întrucât Sfintia Sa a stăruit în continuu şi fără rezultat.
 
DI. Primar răspunde că s-a prevăzut în bugetul primăriei suma de 200.000 lei, însă lucrarea după devizul ce s-a întocmit de Serviciul Tehnic Judeţean, în urma cererii primăriei este evaluată la 500.000 lei.
 
Părintele cere ca suma să se compleieze prin colectă publică.
 
DI. Mitache, fost primar, găseşte că o colectă publică nu este binevenită în aceste timpuri mai ales că la ordinea zilei sunt alte colecte iar în anul acesta a fost şi secetă.
 
DI. Dr. Pandrea este de părere să se cultive terenul bisericei.
 
Părintele răspunde că terenul bisericei are alt scop şi nu se poate rezolva chestiunea complet.
 
DI. Mitrea, picher, propune şi sfatul îşi însuşeşte în majoritate această propunere  ca primăria să facă un împrumut de 300.000 lei eșalonat pe 3 ani, cu care să se termine lucrarea în cel mai scurt timp.
 
3) Înfiintarea unei grădini de zarzavat
 
DL. S. Sarafoleanu, înv. şi Dl. D. Băcanu, expun pe rând necesitatea înființării unei grădini de zarzavat.
 
Această realizare are două aspecte: Mai întâi acela de a demonstra locuitorilor cum se face o asemenea grădină şi apoi acela de a avea posibilitatea de aprovizionare a cantinei şcolare cu zarzavat şi legume, În grădina școlii nu se poate face grădină fiind loc liber prea puţin.
 
Dl. Ardeleanu, mare proprietar, propune să se repartizeze o porţiune din terenul scolar propunere combătută de Dl. Învățător motivând că terenul şcolii este prea îndepărtat de comună si acest teren are o destinaţie bine determinată.
 
DI. Primar oferă 2 ha. din vatra liberă a satului: aceasta se va face de primărie printr-o decizie specială prin care se va arăta locul ce se arendează pe un termen scurt si în mod gratuit.
 
DI Bădic, agent agricol, propune să se ceară Camerii de Agricultură seminţele necesare: şi totodată asigură că va supraveghea pregătirea terenului si însămânțării gradinei.
 
Sfatul comunal îşi insuseste în totul propunerea D-lui Primar si agent agricol.
 
4) Construirea unei şosele între satele Basarabi şi Siminoc
 
Necesitatea înființării şoselei dintre Basarabi şi Siminoc, datează de multă vreme. Datorită înfiinţării prestatiei în natură, spune Dl. Primar - această chestiune se va putea în sfârşit pune pe picior de realizare cu prestaţia pe timp de 2 ani. Având in vedere că lungimea ei este de 3 km, trebuiesc următoarele lucrări:
 
1) 6000 m.l. sant din nou pe ambele parti ale şoselei, 48 prestatori, cu 240 zile.
2) 260 m.c. piatră extrasă ..... 52 prestatori cu 260 zile.
3) 240 m.c. piatră se va extrage şi căra; 98 prestatori cu 240 zile.
4) 2600 m.c. piatră balast se va extrage cu presiatorii din anul viitor.
 
În principiu se aprobă lucrarea.
 
5) Paza în comună
 
DI. Primar paza în natură şi să se facă paza în guarzi plătiţi.
 
DI. Sef de post, este de acord arătând că paza de astăzi este dificilă din cauza mobilizării oamenilor.
 
DI. Mitache, fost primar, cere să se mentina actualul sistem al pazei întrucât paza în bani aduce noi poveri sătenilor.
 
DI. Primar arată că interesele generale ale comunei, din toate punctele de vedere, cer introducerea pazei în bani şi printr-un regulament special, primăria va lua măsuri asupra legii în această privinţă.
 
Majoritatea sfatului este de acord.
 
6) Înființarea unui parc comunal
 
DI. Primar propune a se înfiinţa acest parc în centrul comunei şi anume într-o porţiune din piaţa comunală.
 
Preotul este de părere că nu e cazul să se ştirbească terenul rezervat şi în mod special pentru piaţă şi e bine să se destineze acest teren.
 
Membrii sfatului în majoritate sunt de aceeași părere cu Părintele după care DI. Primar fixează terenul la extremitatea de Est a satului, în apropierea gării, unde există vatră de sat liberă şi unde locuinţe nu se mai fac întrucât la interval de câţiva ani au loc inundaţii.
 
DI. Picher îşi ia obligaţia să facă delimitarea terenului împreună cu DI. Agent agricol.
 
Desfundarea terenului se face cu munca de folos obstesc şi lucrarea va începe imediat.
 
7. Măsuri pentru însămânțări de grâu
 
DI. Primar şi Agent agricol arată că în plan este prevăzută însămânţarea suprafeţei de 9pp ha (n.a. - Eroare de dactilografie in text, probabil 900 ha) cu grâu şi după situaţia curentă până în prezent s-a însămânţat numai 520 ha.
 
DI. Mitache, fost primar, arată că unii locuitori nu au sămânță îndeajuns.
 
DI. Primar răspunde că aprovizionarea cu sămânță s-a asigurat în timp, fapt care este cunoscut de toată lumea.
 
DI. Agent agricol expune situaţia reala şi cauzele adevărate care au adus la acest rezultat: în primul rând seceta şi apoi lipsa vitelor.
 
Sfatul în majoritate a hotărât să se deplaseze în cuprinsul comunei în zilele următoare şi să sfătuiască locuitorii să semene grâu.
 
Totodată se vor face arături cu tractoarele care se vor rechizitiona în acest scop la familiile mobilizaţiilor care urmează a se însămânţa cu grâu.
 
Pentru care s-a dresat prezentul.
 
Preşedinte, (ss) indsc.
Membrii, (ss...ss) indsc. Secretar, (ss) indsc.
* SJAN. Constanta, fond Primăria Mihail Kogălniceanu, dosar 23/1943, fi. 89-91.“
 
Sursă foto: ZIUA de Constanța
 
Descarcă gratuit lucrarea Arhive dobrogene“, de Constantin Cheramidoglu din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța
 
Citește și:
 
Cea mai recentă apariție editorială a lui Constantin Cheramidoglu: „Arhive dobrogene”, un volum de documente care își propune să aducă la cunoaștere istoria Dobrogei