Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
04:30 04 05 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

24 ianuarie în istorie Cântecul „Deșteaptă-te, române!” a devenit imnul de stat al României. Ce alte evenimente au avut loc

ro

24 Jan, 2022 10:31 1734 Marime text



 
  • La 25 ianuarie 1990, CFSN adoptă prin decretul-lege nr. 40, cântecul Deșteaptă-te, române! drept imn de stat al României.
 

Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848.


Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică. 


Poemul „Un răsunet" al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul „Deşteaptă-te, române!", câştigându-şi instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe care-l conţine. Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!" a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în cel al primului şi celui de-al doilea Război Mondial.



Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, „Deşteaptă-te, române!", ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. 


Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor.


Mesajul imnului „Deşteaptă-te, române!" este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume nouă; naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice. Imnul conţine acest sublim „acum ori niciodată", prezent în toate imnurile naţionale, de la „paion"-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la „Marseilleza" Revoluţiei franceze.


Invocarea destinului naţional este culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate. Acest „acum ori niciodată" concentrează toate energiile vitale, mobilizând la maximum. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele două strofe, cea de-a patra şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.


Pe lângă acest imn, românii mai au „Hora Unirii", scris în 1855 de marele poet Vasile Alecsandri (1821-1890), care a fost cântat în timpul unirii Principatelor (1859) şi, în general, în toate ocaziile când românii aspiră la uniune şi armonie. „Hora Unirii" este cântat pe ritmul unui dans lent, dar energic, ce reuneşte întreaga adunare. Dansul în cerc (hora) este el însuşi un vechi ritual, simbolizând comunitatea spirituală, egalitatea şi dorinţa românilor de a trăi laolaltă, se arată pe pagina oficială a  Administrației Prezidențiale (presidency.ro).




Iată ce alte evenimente s-au petrecut de-a lungul timpului la data de 24 ianuarie.

Ziua complimentelor

1828: S-a întemeiat, în Grecia, instituția numită Președinția Greciei.

1848: La Moara lui Sutter din Coloma, California, s-a descoperit aur; aceasta avea să ducă la Goana după aur din California de la jumătatea secolului al XIX-lea.

1859: Adunarea Electivă a Țării Românești se pronunță pentru alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza, realizându-se astfel Unirea Principatelor Române.

1862: Deschiderea primului Parlament unic al României la București. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza proclamă în mod solemn, în fața Adunărilor Moldovei și Țării Românești, "Unirea definitivă a Principatelor", iar orașul București este proclamat capitala țării.

1864: A apărut Legea privind înființarea Curții de Conturi.

1893: Apare, la București, revista umoristică Moftul român, condusă de Ion Luca Caragiale și Anton Bacalbașa.

1915: Apare, la Craiova, revista literară "Drum drept", sub conducerea lui Nicolae Iorga.

1924: Orașul rusesc Petrograd este redenumit Leningrad.

1939: În Chile are loc un cutremur cu magnitudine 8,3 grade pe scara Richter. Au decedat 28.000 de oameni.


1946: Adunarea Generală a ONU adoptă prima rezoluție. Aceasta se referă la utilizarea în scopuri pașnice a energiei atomice și eliminarea armelor atomice sau a altor arme de distrugere în masă.

1948: Începe construcția Fabricii de confecții "APACA", din București. La 1 mai1948, fabrica începe să producă.
1984: A fost lansat pe piață primul computer Apple Macintosh.

1986: Are loc prima survolare a planetei Uranus, nava spațială Voyager 2 trecând la 81.500 km de planetă.

1990: CFSN adoptă prin decretul-lege nr. 40, cântecul Deșteaptă-te, române! drept imn de stat al României.

2010: Crina Coco Popescu, în vârstă de 15 ani, a escaladat cel mai înalt vârf al Oceaniei, Carstensz Pyramid (4884 m) din Indonezia, devenind astfel cea mai tânără alpinistă din lume care urcă acest munte. Recordul anterior era deținut de americana, Samantha Larson, care a urcat pe acest vârf în 2007, la vârsta de 18 ani.
1950: Stela Enache, solistă de muzică ușoară 
1889: Victor Eftimiu, scriitor român (d. 1972)
1979: S-a pus în vânzare, pentru prima dată, Coca Cola, în China, sub numele de Ke Kou Ke lo.

Aniversări
 
1950: Stela Enache, cântăreață română de muzică ușoară
1956: Laurențiu Damian, regizor român
1961: Nastassja Kinski, model și actriță germană
 
Sărbători
 
România: Ziua Unirii Principatelor Române;
Cuv. Xenia; Sf. Mc. Vavila, Timotei si Agapie (calendar creștin-ortodox)
 
Ziua Academiei de Poliție
 


Sursă foto: Pixabay
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii