Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:31 29 09 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

VIDEO Nostalgie pentru șoimii patriei și pionieri! Importanța zilei de 23 august, în România comunistă

ro

23 Aug, 2020 08:40 736 Marime text
De 1 Decembrie participăm la parade și manifestanții militare în toată țara. Intonăm Imnul României și ne bucurăm de libertatea pe care ne-o oferă fiecare răsărit de soare și ne bucurăm de un somn liniștit după fiecare apus.

Însă, înainte de 1989, Ziua Naţională era sărbătorită cu mult fast pe 23 august, în amintirea anului 1944, când România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva Germaniei hitleriste.


Şoimi ai patriei, pionieri şi muncitori îmbrăcaţi de sărbătoare, cu toţii defilau pe 23 august, în cinstea partidului şi a conducătorului iubit. Oamenii erau luaţi din fabrici, împărţiţi în grupuri şi aliniaţi pentru paradă.

Cântecele patriotice şi lozincile, care îi preaslăveau pe Nicolae şi Elena Ceauşescu, răsunau ziua întreagă în toate oraşele ţării.

Numele marelui conducător Nicolae Ceauşescu era înscris pe toate pancardele, iar românii erau obligaţi să-l proslăvească în cor. „Stima noastra şi mândria, Ceauşescu, România!” sau „Partidul, Ceauşescu, România” erau unele dintre lozincile cel mai des auzite.

Istorie

Timp de 45 de ani, ziua de 23 august a fost sărbătoare naţională comunistă, cu semnificaţie puternic ideologizată. Zeci de mii de oameni participau la parade fastuoase, cu coregrafii complexe şi foarte complicate.

Inițial Ziua Națională a fost între 1866-1947, pe data de 10 mai. Atunci, Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, a depus jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite.

Între 1948-1989, Ziua Națională a României a fost declarată data de 23 august. După abdicarea forțată a Regelui Mihai I în data de 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea nr. 363 din 1947, prin care a proclamat Republica Populară Română. Ziua de 23 august a fost adoptată drept sărbătoare de stat, sub numele de ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.

23 August, județul Constanța

Comuna 23 August, din judeţul Constanţa, este singura din România cu acest nume. Denumirea comunei 23 August, din judeţul Constanţa derivă din trecutul comunist al ţării. În România, aceasta este singura comună ce poartă numele acestui eveniment. Mai există vreo două sate cu această denumire, unul în Mehedinţi şi altul în Caraş Severin. Comuna a trecut la raionul Constanța din regiunea Constanța, apoi, după 1960, a trecut în subordinea orașului regional cu statut de regiune Constanța. În 1968, orașul Constanța a devenit municipiu reședință de județ, iar comuna 23 August a devenit comună suburbană a acestuia. Comuna este traversată de șoseaua națională DN39, care leagă Constanța de Mangalia și de Balcic. Prin estul comunei trece și calea ferată Constanța-Mangalia, pe care este deservită de halta Pescăruș.

Patru obiective din comuna 23 August sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Constanța ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca situri arheologice. Trei dintre ele se află în jurul satului de reședință: o așezare din epoca greco-romană (secolele al III-lea î.e.n.–al IV-lea e.n.) de pe o mică peninsulă de pe malul de sud-vest al lacului Tatlageac; o așezare romană (secolele al II-lea–al IV-lea e.n.) aflată între lacul Tatlageac și mare; și situl din capătul vestic al lacului Tatlageac, cu vestigii ale unor așezări din epoca romană și din Epoca Medievală timpurie, aparținând culturii Dridu (secolele al VIII-lea–al X-lea). Al patrulea obiectiv este villa rustica aflată la 1 km sud-vest de fostul IAS din satul Moșneni.


 

Sursă foto: ARHIVĂ TVR

Ti-a placut articolul?

Comentarii