Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
21:24 10 08 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Este Ziua Imnului de Stat al României. Cum s-a sărbătorit de-a lungul anilor la Constanța. Ascultați Imnul (video)

ro

29 Jul, 2020 00:00 835 Marime text
  • Ziua de 29 iulie a fost desemnată, în 1998, Ziua Imnului Naţional al României - “Deşteaptă-te, române !”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848.
  • În varianta prescurtată imnul este intitulat "Deşteaptă-te române" şi conţine 4 strofe, selectate din cele 11 strofe ale poeziei Un răsunet.


Ziua imnului naţional al României - "Deşteaptă-te române!", simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848 - este sărbătorită an de an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, ''Deşteaptă-te române!'' a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

Interzis de regimurile totalitare timp de aproape o jumătate de secol, “Deşteaptă-te, române!” a fost ales, imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, imnul naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991.


În anul 2019, marinarii militari din Forţele Navale Române au fost prezenți, în București (Piața Tricolorului), Brăila (Piața Independenței), Tulcea (Piața Tricolorului), iar la ora 11.30 au participat la activitățile dedicate acestui eveniment important pentru români, în Constanța (Faleza din fața Comandamentului Flotei).

La ceremoniile militare și religioase au fost prezenți și cadre militare în rezervă și în retragere, veterani de război, reprezentanți ai autorităților locale și centrale, precum și ai altor instituții publice.


Forțele Navale Române au particpat, alături de reprezentanți ai autorităților locale și centrale, cadre militare în rezervă și în retragere, la ceremonii militare și religioase, organizate cu prilejul sărbătoririi Zilei Imnului Național și în anul 2018.




Pe parcursul evenimentului, militarii au intonat atât  „Trei culori cunosc pe lume“, cât și „Deșteaptă-te, române“, imnul oficial al României începând din anul 1990.


Ziua de 29 iulie a fost desemnată, în 1998, Ziua Imnului Naţional al României - “Deşteaptă-te, române !”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848.


În varianta prescurtată imnul este intitulat Deşteaptă-te române şi conţine 4 strofe, selectate din cele 11 strofe ale poeziei Un răsunet.


Versurile imnului naţional actual al României aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet romantic, jurnalist, traducator, un adevarat tribun al al epocii Revoluţiei de la 1848. Muzica a fost compusa de Anton Pann (1796-1854), cunoscut poet şi culegator de folclor.


Poemul “Un răsunet” al lui Andrei Muresanu, scris în vremea Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile de Anton Pann şi cântat pentru prima dată pe 29 iunie 1848 la Râmnicul Vâlcea.

Ideea unui imn naţional s-a născut încă din 1840 în Principatele Române, când era cântat mai ales la festivităţile oficiale unde apărea domnitorul ţării. În anul 1881 cu prilejul încoronării regelui Carol I, poetul Vasile Alecsandri a scris textul „Imnului regal român”. Imnul s-a cântat în mod oficial pentru prima dată în România în anul 1884, la încoronarea regelui Carol I.


Imnul regal a fost înlocuit în 1948 de “Zdrobite cătuşe”, apoi de ,,Te slăvim, Românie !” şi de imnul comunist “Trei culori”. Acestuia i-a luat locul după Revoluţie “Deşteaptă-te, române !”. Versurile şi aranjamentul îi aparţin lui Andrei Mureşanu, iar Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului. Cu toate acestea, Gheorghe Ucenescu, un dascăl la primul gimnaziu românesc braşovean susţinea că el este autorul muzicii.


Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 şi 11.
Data de 29 iulie a fost proclamată, în conformitate cu Legea nr. 99/1998, Ziua Imnului Naţional al României - 'Deşteaptă-te române!', simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848.


La 29 iulie 1848, 'Deşteaptă-te române!' a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic 'Un răsunet' de Andrei Mureşanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului 'Foaie pentru minte, inimă şi literatură', pe o melodie culeasă de Anton Pann.


Interzis de regimurile totalitare, timp de aproape o jumătate de secol, 'Deşteaptă-te române!' a fost ales imediat după decembrie 1989 Imnul Naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991.
Conform Constituţiei României, Imnul Naţional este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.
România a avut  de-a lungul  istoriei ca imnuri naţionale  si alte  cântece, incepand cu  „Trăiască Regele” de Vasile Alecsandri, cântat între anii 1866-1948.





Odata cu venirea comuniştilor la putere în România, Imnul “Desteapta-te romane”, acest simbol vechi al libertăţii românilor  a fost  interzis, deoarece, în condiţiile ocuparii tarii de catre armatele sovietice,  cantecul   aducea mai degrabă aminte de libertatea pierdută, decât de cea câştigată,  asa cum pretindea propaganda tradatoare comunista.


O dată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947 multe alte marşuri şi cântece patriotice au fost interzise.


În perioada 1948-1953 imnul tarii a fost „Zdrobite cătuşe”, pe versuri de Aurel Baranga şi muzica de Matei Socor.Dupa 1953 si până În 1977, imnul  tarii  a fost „Te slăvim Românie”, care proslavea “infratirea” dintre Uniunea Sovietică şi statul român, dupa care a urmat imnul „Trei culori”, în perioada 1977-1989, pe muzică de Ciprian Porumbescu.





Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989, a impus  practic instantaneu şi generalizat, cântecul „Deşteaptă-te, române!”, care  a fost cântat ca un adevărat imn naţional, înlocuind imnul „Trei culori” compus de Ciprian Porumbescu , dar mutilat de versurile impuse de Ceausescu. Astfel, “Desteapta-te romane” a devenit Imn Naţional de la sine, impunându-se  sub formidabila presiune a manifestanţilor anticomunisti și a fost consacrat prin Constituţia Romaniei din 1991.


Iată versurile:

Versuri Andrei Mureșean - Deșteaptă-te, române!


Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, 
În care te-adânciră barbarii de tirani! 
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă, 
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani! 

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, 
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian! 

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine, 
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne, 
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii! 

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, 
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, 
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, 
"Viaţă-n libertate ori moarte! " strigă toţi. 

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi! 
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, 
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi! 

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori, 
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare, 
În astfel de pericol s-ar face vânzători! 

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă, 
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc, 
Când patria sau mama, cu inimă duioasă, 
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc! 

N-ajunse iataganul barbarei semilune, 
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune, 
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim! 

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie, 
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie, 
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm! 

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri! 
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri! 

Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină, 
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt. 
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, 
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost' pământ!  





Sursa video: Youtube/ criss4000




Citește și:


Constanța Marinarii militari, prezenți la Ziua Imnului Național

Va răsuna imnul României din toate mașinile de poliție, pe străzile din Constanța și din toată țara

Ziua Imnului Național, sărbătorită în Piața Civică din Tulcea (galerie foto)

Imnul Naţional al României va răsuna și astăzi pe bulevardele din Constanța din difuzoarele mașinilor de poliție
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii