Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
18:34 23 01 2018 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

SĂPTĂMÂNA MONDIALĂ A GLAUCOMULUI 11-17.03.2012

ro

15 Mar, 2012 00:00 1046 Marime text
Asociaţia Mondială a Glaucomului, ce implică numeroase societăţi naţionale ale oftalmologilor cu preocupări în sfera acestei boli, împreună cu Asociaţia Mondială a pacienţilor cu Glaucom şi-au unit forţele având ca obiectiv creşterea gradului de alertă individuală sau în grup împotriva orbirii generate de glaucom. Iniţiativa constituirii unei săptămâni dedicate acestei maladii datează din 2008 şi a reprezentat un motiv de dezbateri numeroase care au avut ca temă glaucomul. Anul acesta, săptămâna mondială se desfăşoară sub sigla ,,NU LĂSA GLAUCOMUL SĂ-ŢI ÎNTUNECE VIAŢA".

Glaucomul este o afecţiune oftalmologică ce se caracterizează prin distrugerea lent-progresivă a nervului optic, element ce asigură transmisia către creier a informaţiilor vizuale. În absenţa tratamentului, boala progresează şi evoluează către înrăutăţirea vederii, până la orbire. Odată instalată, aceasta este ireversibilă. Foarte important de menţionat este că aceste pierderi apar fără ca pacientul nostru să resimtă vreo durere sau vreun semn care l-ar putea îndrepta către medic. Din acest motiv, glaucomul este cunoscut sub denumirea de AFECŢIUNE SILENŢIOASĂ CE DETERMINĂ ORBIREA sau ,,SNEAK THIEF OF SIGHT" (hoţ de vedere furişat). Există mai multe forme de glaucom. Unele sunt secundare altor afecţiuni oculare - aşa numitul glaucom secundar. Cele mai multe forme au un caracter primar, fără cauze cunoscute sau decelabile. Cea mai cunoscută cauză este creşterea presiunii intraoculare. Creşterea presiunii în ochi este considerată azi factor de risc în apariţia bolii, alături de istoricul familial, vârstă, miopie forte. Există forme de glaucom care apar în copilărie - glaucomul congenital sau juvenil -, care necesită o abordare terapeutică specială.

Cea mai comună formă de glaucom este cel cu unghi deschis. Toate formele de glaucom sunt cronice, cu excepţia celui cu unghi închis, care poate prezenta manifestări de tip acut, ce sunt însoţite de durere şi de pierderea brutală de vedere.

Glaucomul este a doua cauză de orbire din lume. Sunt cunoscute în prezent 4,5 mil. de persoane care au orbit datorită acestei boli şi se estimează că numărul va creşte până în 2020 la 11,2 mil. de persoane, explicaţia fiind caracterul silenţios al bolii, care se asociază, în ţările în curs de dezvoltare, cu lipsa unor metode de prevenţie corespunzătoare. În acest sens, Societatea Română de Glaucom, prin toţi membrii săi, militează pentru existenţa în România a cât mai multe Centre de Glaucom. Scopul acestora, în primul rând, este diagnosticarea precoce şi ulterior tratamentul şi monitorizarea bolnavilor cu glaucom. La Brăila suntem mândri că avem, în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă, cel mai bine dotat Centru de Glaucom din ţară (cu fondurile asigurate de Consiliul Judeţean), despre care putem spune că a îndeplinit şi proba timpului, pentru că la nici un an de la deschidere a fost vizitat de 3.500 de pacienţi.

Vindecarea în glaucom nu este încă posibilă. Rolul tratamentului cu picături, al celui laser şi chirurgical este de a limita progresia bolii, pentru că distrugerile de nerv optic sunt ireversibile.

Obiectivele majore ale strategiei de tratament, în boala glaucomatoasă, constau în menţinerea calităţii vieţii şi a vederii pacientului, cu preţul unor costuri mici. Direcţiile majore ale strategiei terapeutice sunt: detectarea bolii, ce implică un diagnostic precis şi o stadializare corespunzătoare, stabilirea unei conduite terapeutice adaptată la pacient şi iniţierea terapiei optime. Coordonatele strategiei terapeutice se stabilesc în funcţie de individ, de mediul său socio-economic, de accesul la serviciile medicale, de nivelul de pregătire al oftalmologilor şi de resursele disponibile. La resurse disponibile este necesar a se lua în calcul atât partea umană (număr de medici oftalmologi şi de familie implicaţi în urmărirea şi tratarea pacienţilor cu glaucom), cât şi partea materială (dotarea corespunzătoare cu aparatură medicală de performanţa, sisteme de evidenţă a pacienţilor etc.).

Brăila se înscrie astfel în rândul centrelor cu tradiţie în diagnosticarea, dar şi în tratamentul bolii glaucomatoase. Rămâne ca populaţia să conştientizeze riscul depistării tardive a acestei maladii şi să se prezinte la un consult oftalmologic de rutină, cel puţin odată pe an după vârsta de 40 de ani. De menţionat că este foarte important ca şi copiii, până merg în primul an de şcoală, să fie evaluaţi oftalmologic.

DR. ALINA MIHAELA NEACŞU

Medic primar oftalmolog - Şef Secţie Oftalmologie, Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila

 

 

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii