Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
01:30 19 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Procurorul Andrei Bodean explică detaliat cazul prim-vicepreşedintelui Uniunii Camerelor de Comerţ Bilaterale din România (rechizitoriu)

ro

16 Feb, 2017 00:00 1516 Marime text
ZIUA de Constanţa prezintă rechizitoriul prin intermediul căruia Andrei Bodean, procuror al Direcţiei Naţionale Anticorupţie Constanţa, a dispus trimiterea în judecată a lui Tudorel Dobre, prim-vicepreşedintele Uniunii Camerelor de Comerţ Bilaterale din România, preşedintele Camerei de Comerţ Bilaterale România - Kuweit, avocat suspendat în cadrul Baroului Bucureşti. Tudorel Dobre este cercetat pentru trafic de influenţă.
 
Nu este de trecut cu vederea faptul că acesta va fi audiat de Curtea Supremă a României în dosarul în care Radu Ştefan Mazăre, fostul primar al municipiului Constanţa, şi omul de afaceri Sorin Strutinsky au fost deferiţi Justiţiei alături de fostul viceprimar al Constanţei Gabi Stan, dar şi de alte persoane. Printre inculpaţii cauzei se află şi cinci salariaţi ai Primăriei Constanţa.
 
Revenind la dosarul instrumentat de procurorul Andrei Bodean, magistratul arată în rechizitoriu că, „în anul 2013, inculpatul Dobre Tudorel a pretins şi a primit de la (...) suma totală de 40.000 de euro, afirmând că are influenţă asupra organelor judiciare care efectuaseră acte de urmărire penală în cauza în care fusese cercetat (...), pe care a promis să îi determine să procedeze într-o manieră care să conducă la soluţii favorabile în cauza respectivă pentru acesta şi (...)“.
 
„La data de 7.09.2016, (...) a sesizat DNA cu privire la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, de către inculpatul Dobre Tudorel (...). La data de 8.09.2016 şi (...) a sesizat DNA cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de trafic de influenţă, de către inculpatul Dobre Tudorel (...). (...) şi (...) au fost trimişi în judecată de DIICOT - Serviciul Teritorial Constanţa pentru săvârşirea unor infracţiuni de trafic de droguri şi constituire a unui grup infracţional organizat, fiind condamnaţi în primă instanţă la o pedeapsă de patru ani şi respectiv zece ani închisoare, în dosarul nr. (...) (...).
 
Împotriva sentinţei Tribunalului Constanţa au declarat apel atât inculpaţii, cât şi DIICOT. Dezbaterile în apel au avut loc la data de 27.10.2016, iar ulterior amânarea a fost pronunţată succesiv până la data de 11.11.2016, când instanţa a respins apelurile declarate de inculpaţi şi a admis apelul declarat de DIICOT. Conform acestei decizii, inculpaţii (...) şi (...) au fost condamnaţi definitiv
la o pedeapsă de patru şi respectiv zece ani închisoare (...).
 
Cu ocazia (...) l-a cunoscut întâmplător pe inculpatul Dobre Tudorel, despre care a aflat că era de profesie avocat şi totodată preşedintele al Camerei de Comerţ Bilaterale Româno-Kuweitiană. Inculpatul a început să îi propună (...) mai multe afaceri de anvergură,
printre care şi un parteneriat cu firma olandeză care efectua lucrările de construcţie la digul de larg al Portului Constanţa pentru care era nevoie de o carieră de piatră“, conform DNA.
 
Tot în actul de sesizare a instanţei se arară că, „în acest context, (...) a afirmat că are un prieten care deţine o asemenea carieră dar, la acel moment, persoana respectivă era arestată într-un dosar instrumentat de DNA Bucureşti“.
 
„Inculpatul s-a oferit să îl ajute pe (...) pentru a pune în libertate persoana respectivă, spunându-i că are cunoştinţele necesare în Bucureşti pentru a obţine rezultatul promis. Conform (...) , inculpatul a pretins pentru acest serviciu suma de 20.000 de euro, din care 10.000 înainte şi 10.000 după, scriind aceste sume pe o coală de hârtie. (...) a cerut un timp pentru a putea discuta cu familia prietenului arestat, după care a luat legătura cu soţia (...) care şi-a contactat soţul, acesta fiind de
acord cu plata sumei respective. În luna mai 2013, (...) a mers la biroul inculpatului din sediul Camerei de Conturi Bucureşti şi i-a dat acestuia suma de 10.000 de euro, din partea familiei (...), pentru eliberarea acestuia şi i-a arătat că mai deţinea încă 10.000 care, potrivit înţelegerii, urmau să fie plătiţi după punerea (...) în libertate.
 
(...) a continuat să păstreze legătura cu Dobre Tudorel, iar ulterior a primit o citaţie de la DIICOT - Serviciul Teritorial Constanţa, prin care era chemat la parchet, în calitate de învinuit, în dosarul nr. (...). Deoarece s-a alarmat la primirea citaţiei, (...) l-a contactat pe inculpat şi la întrebat dacă îl poate ajuta cu ceva. Inculpatul l-a liniştit, spunându-i că îl cunoaşte pe şeful poliţiştilor de la DIICOT, un anume (...) , pe care s-a lăudat că el l-a pus în funcţie. Pentru a-l convinge pe (...) de realitatea afirmaţiilor sale, inculpatul l-a şi sunat pe (...) chemându-l să se întâlnească şi păstrând asupra sa citaţia (...). Inculpatul i-a spus apoi (...) că urmează să se întâlnească în perioada următoare pentru a-i spune rezultatul demersurilor sale“, conform rechizitoriului.
 
„Întâlnirea a survenit“, continuă Andrei Bodean, „după câteva zile, iar inculpatul i-a spus că e vorba de un poliţist şi o procuroare şi că trebuie să dea 20.000 de euro pentru a fi scos din cercetări, bani care, de asemenea, ar fi trebuit plătiţi în două tranşe“.
 
„(...) s-a împrumutat în acest scop cu 10.000 de euro de la (...), căruia i-a spus care era destinaţia banilor şi care, spre sfârşitul lunii mai 2013, l-a şi însoţit pe (...) la sediul Camerei de Comerţ Bucureşti, în faţa căruia i-a dat inculpatului suma respectivă. Înainte de data la care fusese citat la DIICOT, (...) a fost contactat de către inculpat, care i-a spus că trebuia achitată şi a doua tranşă de bani, asigurându-l că a vorbit despre problemă şi că totul este în regulă. (...) a fost de acord, s-a mai împrumutat cu 6.000 de euro de la (...), la care a adăugat 4.000 de euro pe care îi avea el, bani pe care i-a dat inculpatului, în biroul acestuia din Bucureşti, iar când s-a prezentat la DIICOT, doamna procuror i-a spus că fusese făcută o greşeală şi că fusese citat ca martor, şi nu ca învinuit. Această împrejurare l-a făcut pe martor să considere că inculpatul rezolvase într-adevăr problema, astfel încât scăpase de răspunderea penală, prin influenţa sa şi utilizând suma primită de la el“, potrivit rechizitoriului.
 
„În perioada următoare, (...) a început să se intereseze de situaţia lui (...), care, în ciuda sumelor plătite, nu era pus în libertate, inculpatul asigurându-l că totul era în regulă şi că (...) va fi şi el pus în libertate, la următoarele termene. Inculpatul a fost atât de convingător, încât (...) a discutat cu soţia lui (...), care a fost de acord să plătească şi a doua tranşă, de 10.000 de euro, înainte de punerea acestuia în libertate, banii fiind daţi, tot în biroul inculpatului din Bucureşti, în perioada august-septembrie 2013.
 
În noiembrie 2013, (...) a fost chemat la DIICOT- Serviciul Teritorial Constanţa, unde a fost informat că a fost pus sub învinuire, iar apoi sub inculpare, în aceeaşi zi. La ieşirea din sediul Parchetului, (...) l-a sunat pe inculpat, care l-a liniştit, spunându-i că o va rezolva la Curte, fără a mai fi necesară plata vreunei sume de bani. (...) nu l-a mai crezut pe inculpat şi a început să ceară restituirea banilor daţi anterior, însă acesta a început să îl evite. Ulterior, (...) a avut câteva întâlniri cu inculpatul, (...). În cadrul unei asemenea întâlniri, (...) i-a solicitat inculpatului să găsească o soluţie pentru restituirea unei sume de bani (...) (la care se face referire cu pseudonimul (...)) deoarece acesta nu fusese pus în libertate şi ameninţa că va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie“, potrivit actului de sesizare a instanţei.
 
În urma verificărilor efectuate în cursul urmăririi penale, s-a stabilit că Tudorel Dobre deţine un imobil situat în municipiul Constanţa, trei terenuri situate în comuna Corbu, în suprafaţă de un hectar, două hectare, respectiv cinci hectare, „un autoturism marca Ford, unul marca Volvo, două marca Canarios Can Condesa şi unul marca Land Rover Range Rover“. În continuare, din cuprinsul procesului-verbal întocmit de organele de poliţie rezultă că imobilul, situat într-o zonă centrală a municipiului Constanţa, în apropiere de Marea Neagră şi de Delfinariu, este edificat pe cinci nivele.
 
Cu privire la cele două autoturisme marca Canarios Can Condesa pe care Tudorel Dobre le are înregistrate pe rolul nominal, pe baza informaţiilor furnizate de DEPABD - evidenţa auto, s-a stabilit că acestea sunt fabricate în anul 1977 şi înmatriculate în circulaţie de către inculpat în anul 2002, reprezentând vehicule istorice, motiv pentru care evaluarea lor nu a fost posibilă.
 
Rechizitoriul integral poate fi citit accesând secţiunea „Documente“.

Citeşte şi: 

Legături cu mall-ul care trebuia să se ridice pe Mangaliei
Arestarea avocatului Tudorel Dobre şi dosarul Mazăre - Strutinsky - Gabi Stan (document)

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Danut Polisciuc 16 Feb, 2017 10:47 Felicitari. Tot inainte.