Portrete
Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea
08:41 03 12 2016 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

„Avem această penibilă faptă de corupţie - 500 de euro“ Arhiepiscopul Tomisului nu a scăpat de control judiciar. Joi vine la Poliţie (galerie foto)

ro

25 Oct, 2016 00:00 1836 Marime text


Înaltpreasfinţitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, rămâne sub control judiciar! Decizia este definitivă şi a fost luată, ieri, de judecătorul Marius Damian Mitea, din Curtea de Apel Constanţa. Magistratul a decis menţinerea controlului judiciar doar în ceea ce priveşte infracţiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată, nu şi pentru luare de mită.
 
Şedinţa de judecată a fost secretă şi a durat câteva zeci de minute, iar la final Teodosie a declarat: „Acum am avut ocazia să-mi susţin nevinovăţia, pentru că cele incriminate de fapt nu există. Atât am de spus. Şi am întrebat cui foloseşte să umilească Biserica? Pe mine, personal, nu mă afectează că sunt acuzat pe nedrept, dar afectează Biserica, pentru că reprezint Biserica. Probele se vor dovedi că de fapt nu s-au găsit. Avocaţii pot să spună mai multe“.
 
La rândul ei, Maria Vasii, avocata Înaltpreasfinţitului Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, a declarat: „De ce spunea ÎPS Teodosie că acuzaţiile nu sunt fondate pe dovezi? Sunt convinsă că procurorii vor lămuri această cauză şi vor ajunge la aceleaşi concluzii“.

„Credeţi că înaltul prelat se ocupa de vie? Nu!“

„Se vorbeşte că Arhiepiscopia Tomisului ar fi încasat anumite subvenţii de la APIA pentru acea cultură de vie de la Nazarcea. Discutăm nu de 350 de hectare, ci doar de aproximativ 117 hectare de vie. Nu numai că fondurile de la APIA nu au ajuns, ci Arhiepiscopia a alocat fonduri foarte importante pentru susţinerea acestor culturi. Dacă Parchetul ar fi dorit să afle adevărul, ar fi observat că toate aceste subvenţii au fost folosite în scopurile în care au fost luate şi mai ales acele subvenţii se dădeau pe suprafaţă, nu pe cultură. Niciodată, nici măcar procurorii nu îl acuză pe înaltul prelat că ar fi falsificat documentele privind suprafaţa, iar APIA dădea aceste subvenţii pe suprafaţă. Aveam nişte condiţii de eligibilitate prevăzute de lege. Toate aceste condiţii au fost respectate. Credeţi că înaltul prelat se ocupa de vie? Nu! Avea un departament care a fost desemnat în a aplica corect legea. Nu are niciun document semnat de înaltul prelat. Cu toate acestea, este acuzat de această fraudă“, a mai spus Maria Văsii.

Interceptări în dosar şi un plic cu 500 de euro

Avocata lui ÎPS Teodosie a continuat afirmând: „Înaltul are hainele de pe dânsul, nu are familie pe care să o îmbogăţească, nu are pe nimeni. Tot ce are sunt aceste straie pe care vrea să le poarte cu cinste. Regretăm modul în care poate dumnealui ca persoană a provocat poate cine ştie ce patimi publice. Cu siguranţă ele nu sunt justificate cu acuzaţii. Avem această penibilă faptă de corupţie - 500 de euro. Înainte de toate, discutăm cu toţii dacă un înalt prelat care aparţine unei biserici poate avea calitate de funcţionar public ca să răspundă de luare de mită.
 
Şi, în altă ordine de idei, la dosar sunt interceptări care arată refuzul vehement pe care dânsul îl adresează celui care întinde plicul cu 500 de euro. Nici nu vede câţi sunt acolo. Aceste dovezi sunt la dosar. Aşadar, noi avem dreptul să spunem că acuzaţia este nefondată. (…) De ce contestăm astăzi controlul judiciar? Nu pentru că părintele, ca persoană fizică, ar avea de revendicat ceva, ci pentru că la fiecare termen când merge să semneze pentru controlul judiciar dumneavoastră (n.r. jurnaliştii) prezentaţi în jurnal această faptă deosebit de gravă care nu e acoperită de realitate, iar această faptă poate să aducă prejudicii Bisericii noastre“, a mai spus avocata lui ÎPS Teodosie.
 
Aseară, ca urmare a deciziei Curţii de Apel Constanţa, Arhiepiscopia Tomisului a precizat, prin intermediul unui comunicat de presă, următoarele: „Această decizie constituie doar un prim pas pentru lămurirea faptului că atât ÎPS Teodosie, cât şi Arhiepiscopia Tomisului nu fac altceva decât să slujească fără abatere lui Dumnezeu şi oamenilor. Avem încredere că, în cazul penal instrumentat de procurori, se vor lămuri acuzaţiile rămase în cel mai scurt timp şi aşteptăm ca procurorii să retragă de îndată acuzaţiile şi măsura preventivă a controlului judiciar“.

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Antoniu Poienaru 25 Oct, 2016 13:21 În primul rând, administratorul cererii Arhiepiscopiei depusă la APIA, este Petrescu Teodosie care răspunde în solidar cu cei pe care i-a împuternicit să depună cererea. Avocata ar trebui să știe acest lucru. Presupunând că Arhiepiscopia ar fi aplicat doar pentru plata SAPS pe suprafața, mai puțin plata complementară (PNDR 2007-2014) sau redistributivă(PNDR 2014-2020) pe cultură, aceasta nu se putea efectua, decât dacă se respectau condițiile de ecocondiţionalitate, ceea ce înseamnă o suprafață fără vegetație nedorită și mușuroaie. Pe întreaga suprafață Arhiepiscopia a solicitat Măsura 212, sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate altele decât cele montane(PNDR 2007-2014) sau ANC_SEMN (Zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative, cum este definită în PNDR 2014-2020, pentru care a semnat un angajament pe cinci ani, obligându-se să păstreze aceleași condiții de ecocondiţionalitate și să desfășoare o activitate agricolă. Toate acestea nu le-a respectat, cunoscând faptul că ‘nu se acordă nici o plată dacă se stabilește că au fost create artificial condiții pentru obținerea plătilor aferente schemelor de plată, cu scopul de a obține un avantaj contrar obiectivelor respectivei scheme/măsuri de plată conform art. 60 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.’ ‘Structurile de control de la nivelul M.A.D.R., A.P.I.A., A.F.I.R., Comisiei Europene, Curții de Conturi Europene, Curții de Conturi a României și alte structuri competențe au dreptul de a verifică informațiile din dosarul cererii unice de plată precum și a documentelor aflate în legătură cu această, caietul de agro-mediu, registrul individual al exploatației zootehnice, registrele contabile, dovezile de plată, (conform art. 47, 48 din Regulamentul UE nr. 1306/2013).’ DNA constată în comunicat în mod eronat că s-au făcut plăți în 2011; trebuie să observe faptul că Arhiepiscopia nu și-a depus cerere în 2011, an în care a fost controlul prin teledetecție și să afle cine a ‚sugerat’ administratorului, din interiorul APIA, că nu este oportun să-și depună cererea pentru că se vor descoperi nereguli din satelit. DNA trebuie să cerceteze modul în care inspectorii APIA C-ta au efectuat controlul clasic asupra cererii Arhiepiscopiei ]n 2013. Cum de nu s-au constatat nereguli și nu s-a extins atunci controlul asupra întregii exploatații?. APIA C-ta s-a autosesizat doar după descind