Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
04:22 20 11 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Biserica „Sfântul Dumitru“ din Constanţa, ctitorie a preotului Constantin Creţu în regimul comunist

ro

21 Oct, 2017 00:00 2190 Marime text
În perioada interbelică, oraşul Constanţa era într-o continuă dezvoltare şi se extindea dinspre actualul bulevard Mamaia spre staţiunea Mamaia. Astfel, Gherontie Nicolau, episcopul Constanţei, înfiinţează în anul 1933 Parohia „Sfântul Dumitru“, la marginea oraşului, în cartierul Tăbăcărie. Dar abia după nouă ani a putut fi amenajată o casă de rugăciune într-o locuinţă închiriată.
 
După mai multe încercări ale preoţilor Ioan Iacob şi Ilie Sanda de a ridica o biserică, în 1947 şi 1954, piatra de temelie a actualei biserici a fost pusă în 1957. Acest fapt a fost posibil după numirea preotului Constantin Creţu la cârma parohiei, dar şi a faptului că Primăria Constanţa acordase un teren Parohiei „Sfântul Dumitru“ încă din 30 mai 1947. Deşi dorea să construiască o biserică mai mare, lipsa fondurilor l-a determinat pe preotul Constantin Creţu să renunţe la primul proiect şi să îşi concentreze atenţia către un proiect realist. După ce Episcopia Dunării de Jos i-a aprobat începerea lucrărilor şi a acordat parohiei un ajutor financiar în vederea procurării materialelor de construcţie, părintele Constantin Creţu a pus piatra de temelie pe 17 septembrie 1957.
 
După finalizarea lucrărilor, părintele Creţu descria construcţia bisericii astfel:
Este construită din piatră, beton şi cărămidă. Soclul este numai din beton cu piatră brută şi aparentă la suprafaţă. Zidurile sunt încinse de jur împrejur cu două fâşii de cărămidă aparentă cu două centuri, iar ferestrele sunt arcuite în partea superioară tot de coloane în cărămidă aparentă de culoare roşie. 
  
În faţă este străjuită de un pridvor fixat pe doi stâlpi din beton şi piatră aparentă, iar deasupra tot din coloane din cărămidă aparentă de culoare roşie. Acoperişul îl are din tablă galvanizată şi deasupra străjiesc trei cruci din fier, una deasupra altarului, iar celelalte pe naos, la intrare. Construcţia s-a făcut din contribuţia benevolă a credincioşilor, a Episcopiei Dunării de Jos şi a Ministerului Cultelor. Este în formă de cruce cu altar, naos şi pridvor, fără pictură, dar cu icoane donate de celelalte biserici din oraş. Deasupra la intrare are cafas“.
 
Unele mărturii recente relatează faptul că, pentru a nu provoca autorităţile locale comuniste, părintele Constantin Creţu nu a prevăzut în proiectul bisericii şi turlele. Cu toate acestea, în urma unor presiuni din partea partidului, părintele a fost schimbat din funcţia de preot paroh, la doar un an de la începerea lucrărilor. Ulterior, a fost repus în această funcţie. O altă şicană din partea mai marilor edili ai Constanţei din regimul comunist a fost scoaterea din folosul parohiei a unei porţiuni de teren care avea ieşire la bulevard şi construirea în acest loc a unei clădiri care acoperă faţa bisericii.
  
Din istoricul bisericii scris de părintele Constantin Creţu în anul 1967, mai aflăm următoarele:
Construcţia bisericii s-a bucurat de mult concurs din partea credincioşilor, care şi-au dorit mult să aibă biserică în cartierul lor. Arhitectul Teodor Duţescu din Constanţa a făcut planul şi devizul estimativ al locaşului şi, alături de inginerul A. Mărăşescu, a condus lucrările până la sfârşit cu multă competenţă şi cu toată stăruinţa. Pe tot parcursul lucrărilor Consilierii Parohiali au fost pe şantier şi au dat concurs nepreţuit cu munca şi cu îndemnul lor către credincioşii din cartier. Toţi au fost nelipsiţi: Iliuţă Manea, cântăreţ, care a muncit mult pentru ridicarea aceste biserici, Bucur Bîzîiac, epitrop, Bogdan Cazacu, epitrop, Valerie Turcu, Gheorghe Corceanu, Nicolae Marinescu, Mîndreanu Vasile, Ioan Tobă, Dan Oprişan, consilieri care, de asemenea, au muncit cu multă bunăvoinţă. Preoţii Constantin Creţu şi Ioan Dragomir au fost în permanenţă în fruntea lor“.
 
Biserica a fost sfinţită pe 5 octombrie 1958, de Chesarie Păunescu, episcopul Dunării de Jos - Galaţi. În actul de sfinţire a bisericii, păstrat în Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, sunt consemnaţi preoţii care au participat la slujbă: „Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu împreună lucrarea Sfântului Duh, construitu-sa acest lăcaş de închinare spre slava lui Dumnezeu şi întru cinstea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, în oraşul Constanţa, str. Dorobanţi, nr. 64. Lucrările au început pe 2 septembrie 1957 prin strădania organelor parohiale şi cu contribuţia bunilor creştini din parohie, a Protoieriei Constanţa, a Sfatului Popular Regional, Departamentului Cultelor şi a Sfintei Episcopii - Galaţi. 
 
Slujba sfinţirii s-a oficiat astăzi 5 octombrie anul mântuirii una mie nouă sute cincizeci şi opt, de către P.S. Episcop Chesarie Păunescu al Eparhiei Dunării de Jos - Galaţi, înconjurat de un sobor de preoţi format din prea cuviosul Ieronim Motoc, vicarul Sfintei Episcopii, preoţii Mihai Blănaru şi Ioan Teohari, consilieri ai Sfintei Episcopii, Gheorghe Cărnaru, inspector bisericesc, Ioan Dragomir, protoiereul Constanţei, Preda Ionescu, secretarul Protoieriei, Constantin Coadă, de la parohia «Sfinţii Împăraţi I» oraş Constanţa, Ilie Sanda de la parohia «Sfinţii Îngeri» oraş Constanţa, Mitrofan Palade, de la parohia «Sfântul Nicolae» oraş Constanţa, Visarion Petculescu de la parohia «Adormirea II» oraş Constanţa şi Constantin Creţu de la parohia «Sfântul Dumitru» oraş Constanţa, în prezenţa autorităţilor locale şi a unui impunător număr de credincioşi (...)“.
 
Preotul Constantin Creţu, ctitorul Bisericii „Sfântul Dumitru“ din Constanţa, s-a născut pe 10 ianuarie 1909 în comuna Vâlcele, judeţul Constanţa. Absolvent al Seminarului Teologic din Constanţa, promoţia 1930, şi al Facultăţii de Teologie din Bucureşti, a fost hirotonit preot pe 23 aprilie 1934, pe seama Parohiei Darabani, jud. Constanţa. După ce a deţinut mai multe funcţii administrative în cadrul Episcopiei Constanţa, pe 1 noiembrie 1952 a fost numit preot la Parohia „Sfântul Dumitru“ din Constanţa. A fost hirotesit sachelar, pe 25 decembrie 1947, şi iconom-stavrofor pe 25 decembrie 1948, de episcopul Chesarie Păunescu. A ieşit la pensie pe 1 aprilie 1986 şi a trecut la cele veşnice în anul 1994. Este înmormântat în Cimitirul Central Constanţa.
 
Între anii 1996 şi 2001, sub coordonarea preotului paroh Gheorghe Roman, au fost efectuate mai multe lucrări importante la biserică. Astfel, biserica a fost mărită prin construirea unui pridvor, pictată, şi i-au fost adăugate două turle deasupra pridvorului. În urma acestor lucrări, biserica a fost sfinţită în anul 2001 de Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.

Astăzi, parohia este condusă de preotul iconom-stavrofor Ilie Petre, care deţine şi funcţia de director al Seminarului Teologic din Constanţa. Părintele Ilie Petre s-a născut pe 26 aprilie 1980. După absolvirea Seminarului Teologic şi a Facultăţii de Teologie din Bucureşti, a fost hirotonit diacon, pe 21 noiembrie 2003. Pe 17 mai 2009 a fost hirotonit preot pe seama Parohiei „Sfântul Dumitru“ din Constanţa, iar din 2009 conduce parohia în calitate de preot paroh. În anul 2013 a obţinut titlul de doctor în Teologie la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „Ovidius“ Constanţa. Sub păstorirea sa, parohia a întreprins mai multe activităţi social-filantropice, în special dedicate elevilor cu rezultate foarte bune la învăţătură. Un exemplu în acest sens este bursa şcolară lunară „Sfântul Dumitru“, de care au beneficiat până acum peste 100 de copii.
 

Odoare sfinte, descoperite în clopotniţa bisericii 

În anul 2012, în urma unor lucrări de renovare, au fost descoperite în clopotniţa bisericii, într-o raclă argintată, zece părticele de sfinte moaşte. În raclă s-a descoperit, de asemenea, şi actul de donaţie emis de Mănăstirea Vatopedu din Muntele Athos, Grecia către Parohia „Sfântul Dumitru“, din anul 1936.

În urma unor cercetări, s-a stabilit că racla a fost ascunsă de preotul Constantin Creţu pentru a o feri de comunişti. În raclă s-au descoperit moaşte de la:
Sfântul Împărat Constantin Cel Mare
Sfânta Mare Muceniţă Varvara
Sfinţii Doctori fără de Arginţi Cosma şi Damian
Sfântul Mucenic Trifon
Sfântul Apostol Filimon
Sfântul Ierarh Modest
Sfântul Iacov Iviritul
Sfântul Mucenic noul Teodor
Sfânta Cuvioasă Teoctista
 
Sfintele Moaşte se păstrează spre închinare în naosul Bisericii „Sfântul Dumitru“.

Bibliografie
 
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Caseta 121, Dosar 1, Parohia „Sfântul Dumitru“ Constanţa, 1943-1947
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, 453, Dosar 851, Parohia „Sfântul Dumitru“ Constanţa, 1948-1960
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Registru Inventar, Parohia „Sfântul Dumitru“ Constanţa, 1967
Eparhia Constanţa, Zece ani de autonomie bisericească, Constanţa, 1936
 
Arhivă foto: Ionuţ Druche

Despre Ionuţ Druche 

Ionuţ Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanţa. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanţa, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului. Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citeşte şi: 
 
Colaborare ZIUA de Constanţa Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, despre istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea
 
Interviu online cu Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“ „Ca un detectiv, am căutat zeci de familii ale vechilor preoţi dobrogeni“
 
Suferinţele îndurate de preotul Ştefan Bumbac din Constanţa în regimul comunist

Ti-a placut articolul?

Comentarii