Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
21:09 18 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#RespectTeatru Medalia „Jean Ionescu“ şi placheta CJC #RespectTeatru, pentru solista Gabriela Popescu (galerie foto)

ro

15 Aug, 2018 00:00 733 Marime text

„Încă o ardeleancă a ales Constanţa şi Teatrul Liric după absolvirea Conservatorului „Gh. Dima” din Cluj-Napoca, în anul 1962, la clasa profesorilor Gogu Simionescu, Lucia Stănescu, Ion Piso. Spre deosebire de colegul său de studii Iuliu Puşcau, care, de pe băncile şcolii, a venit la Liricul constănţean, Gabriela Ţigănaşu (după numele ei de naştere) şi a făcut mai întâi stagiul la Teatrul Muzical din Braşov. Din anul 1965, a intrat prin concurs în trupa de solişti a Teatrului Liric“ - astfel începe mica biografie dedicată sopranei Gabriela Popescu de către secretarul literar artistic Jean Badea în cartea „Dulcea povară“.
Şi Gabriela Popescu s-a numărat printre cei 62 de seniori omagiaţi de cotidianul ZIUA de Constanţa pe 12 iunie 2018, cu ocazia evenimentului „Incredibila memorie a teatrului constănţean“. Cu acel prilej, sopranei i-au fost acordate Medalia „Jean Ionescu“ împreună cu placheta #RespectTeatru, iniţiată de Consiliul Judeţean Constanţa, şi scrisoarea de recunoştinţă a Primăriei Constanţa.
 
Cartea din al cărei cuprins am citat în deschidere se găseşte, în varianta digitalizată, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa şi poate fi accesată AICI.
 
Soprana Gabriela Popescu a fost distribuită în 23 de ani de activitate în teatrul constănţean (s a pensionat în anul 1988) în 18 premiere de operă şi operetă, dintre care se cuvine a fi amintite rolurile Ana / Rose Marie, Gertrude / Hansel şi Gretel, Frasquita şi Micaela / Carmen, Floria Tosca / Tosca, Santuzza / Cavalleria Rusticana, Saffi / Voievodul ţiganilor, Leonora / Trubadurul, Flora Bervoix / Traviata. Dar rolul care i a marcat cel mai mult cariera artistică a fost Cio Cio San din opera Madama Butterfly, de Puccini. 
 
Îndrăznesc să cred că Gabriela s a identificat în acest rol cu întreaga fiinţă, a fost obsedată de drama eroinei din Ţara Soarelui Răsare, i a studiat cu o pasiune profundă psihologia şi meandrele sufletului, a descifrat cu atenţie tainele partiturii pucciniene. Rezultatul zelului său artistic a fost o creaţie memorabilă. Deşi cronicarii muzicali nu au răsfăţat o cât ar fi meritat, m a bucurat aprecierea descoperită în revista „Muzica”, nr. 11/1968, aflată sub semnătura unui specialist al genului: „O voce de calitate, cu un ambitus mare, de o strălucire şi penetranţă puţin obişnuite, omogenă în toate registrele, cu posibilităţi de supleţe, o frază inteligentă la care se adaugă tinereţea şi gingăşia prezenţei scenice” (Alex. Colfescu).
 
Gabriela Popescu a fost solicitată să cânte în spectacolele Operei Române din Cluj-Napoca şi Timişoara, ale teatrelor muzicale din Braşov şi Galaţi, în concerte vocal simfonice şi recitaluri de muzică de cameră cu filarmonicile din Târgu Mureş, Satu Mare, Timişoara, Craiova şi Constanţa. După pensionare, şi a început o prodigioasă carieră pedagogică, predând canto la Școala Populară de Arte şi la Liceul de Muzică din Constanţa. A predat şi la Universitatea „Ovidius”, continuând să fie un mentor pentru tânăra generaţie. Este remarcabilă dorinţa artistei de a rămâne „pe val”, neostenită, plină de sârg, într-o permanentă tinereţe spirituală. 

Citeşte şi:

#RespectTeatru Au construit din iubire, iar ZIUA de Constanţa le-a oferit... nemurire. Digitalizarea celor şapte cărţi despre comunitatea teatrală constănţeană a provocat un proiect unic în România (galerie foto)

Ti-a placut articolul?

Comentarii