Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
14:32 21 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#RespectTeatru Medalia „Jean Ionescu“ şi placheta CJC #RespectTeatru, pentru solista Aida Abagief (galerie foto)

ro

19 Jun, 2018 00:00 1016 Marime text
Unul dintre marii absenţi de la evenimentul intitulat „Incredibila memorie a teatrului constănţean“, organizat de cotidianul ZIUA de Constanţa pe 12 iunie, în foaierul Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski“, a fost soprana Aida Abagief, distinsă cu medalia „Jean Ionescu“ şi cu placheta #RespectTeatru din partea Consiliului Judeţean, dar şi cu o scrisoare de mulţumire din partea Primăriei Municipiului Constanţa.
  
Şi cum pe 14 iunie artista a împlinit 82 de ani (născută pe 14 iunie 1936), o echipă ZIUA de Constanţa s-a deplasat la soprană acasă pentru a-i înmâna distincţiile. Greu de cuprins în cuvinte emoţia cu care ne-a primit, dar mai ales părerea de rău pentru că nu a putut fi alături de foştii săi colegi.
 
Şi pentru că în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa există digitalizată cartea „Dulcea povară“, semnată de Jean Badea, iată în continuare cum o descrie autorul pe soprană.
„Când micuţa Abagief a fost botezată Aida, părinţii şi naşii vor fi intuit că, peste ani, acest prunc va fi o strălucită cântăreaţă de operă? Greu de crezut, după cum ciudat este şi faptul că artista a interpretat peste 15 roluri din cele mai importante opere, în afară de eroina lui Verdi din opera cu acelaşi nume, care a fost pusă în scenă la Constanţa în anul 1999, când artista era pensionară...
 
Adolescenta din Comarnic, visând la gloria scenei, a studiat canto la Conservatorul din Bucureşti cu profesorii Arta Florescu, Jean Bobescu, Hero Lupescu, Panait Victor Cottescu. La terminarea şcolii, aflase că la Constanţa luase fiinţă de câţiva ani Teatrul Muzical şi s-a simţit atrasă de ideea de a cânta pe o scenă abia inaugurată. Deşi devenise solista preferată a publicului, a conducerii teatrului, surprinzător, în anul 1964, Aida părăseşte instituţia muzicală din Constanţa şi se angajează la Ansamblul Armatei din Bucureşti şi apoi la Teatrul Muzical din Galaţi.
 
Va reveni în 1969 la Teatrul Liric constănţean, pe care nu-l va părăsi până în 1987, când se va pensiona, decât pentru a participa la concursurile internaţionale de canto de la Barcelona şi Montreal, de unde s-a întors cu premii, sau pentru a onora contractele cu operele din Iugoslavia, Ungaria, China, Spania, Irlanda, Germania. Abia începuse să cânte la Constanţa, când un cunoscut cronicar muzical, Edgar Elian, scria despre ea în revista «Muzica»: «[ ... ] am ascultat-o, cu câţiva ani în urmă, în perioada Conservatorului, şi constat că şi-a menţinut bunele însuşiri de tehnică vocală şi a câştigat în siguranţă scenică, în Lakme practicând un joc discret, dar sincer, în timp ce în Lysistrata realizează o creaţie de frumoasă ţinută vocală şi actoricească».
 
Gilda din Rigoletto, Norina din Don Pasquale, Mimi şi Musette din Boema, Rosina din Bărbierul din Sevilla, Floria din Tosca, Micaela din Carmen, Leonora din Trubadurul, Violetta din Traviata au fost treptele fundamentale ale carierei muzicale a Aidei Abagief. Ea a cântat şi în operetele Silvia (rolul Stazi), Ţara surâsului (Liza), Liliacul (Rosalinda), Soarele Londrei (Floria), Cântăreţul mexican (Eva), My Fair Lady (Eliza) ş.a.
 
După pensionare, s-a dedicat activităţii pedagogice, mai întâi la Liceul de Artă din Constanţa, apoi la Filarmonica «Marea Neagră» (maestru de canto) şi la Facultatea de Arte a Universităţii «Ovidius» (conferenţiar la
Catedra de Canto). După câţiva ani, cineva de la universitate - fie-i uitat numele! - a decis că facultatea (la înfiinţarea căreia Aida contribuise decisiv) se putea lipsi de serviciile ei. E drept, nu se gândise să se înscrie în partidul de la guvernare... Ingratitudinea, şarpe veninos ce se strecoară perfid printre oameni, ca să-i învrăjbească şi să-i umilească, a lovit-o mişeleşte şi pe Aida.
 
În anii ei de glorie, Aida - o femeie superbă - reuşise, fără a face vreun efort de seducere, să dinamiteze sentimentele multor exemplare ale suflării bărbăteşti a oraşului. Se pare că i-ar fi priit să trăiască în vremea cavalerilor medievali care îşi disputau nurii prinţeselor în aprige dueluri, dar a fost condamnată să «navigheze» în apele tulburi ale comunismului, pe când personaje cu înalte funcţii, de dragul ei, erau dispuse să-şi pună chezaş carnetul roşu cu cotizaţia la zi... Deh, ale tinereţii valuri..., «ochi alunecoşi» ... , ,,inimă zburdalnică" ... , vorba lui nenea Iancu.
 
Dar dincolo de isprăvile unei juneţi zvăpăiate, artista şi profesoara Aida Abagief îşi înscrie numele cu litere aurite pe panoul valorilor autentice ale artei lirice constănţene“.
 
Puteţi citi în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa AICI şi celelalte portrete realizate de secretarul literar artistic Jean Badea.
 
Citeşte şi:

#RespectTeatru Au construit din iubire, iar ZIUA de Constanţa le-a oferit... nemurire. Digitalizarea celor şapte cărţi despre comunitatea teatrală constănţeană a provocat un proiect unic în România (galerie foto)
 
#RespectTeatru Medalia „Jean Ionescu“ şi placheta CJC #RespectTeatru, pentru Anaid Tavitian (galerie foto)

Ti-a placut articolul?

Comentarii