Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
13:20 18 10 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#RespectTeatru Medalia „Jean Ionescu“ şi placheta CJC #RespectTeatru, pentru actriţa Viţa Ionescu (galerie foto)

ro

19 Jul, 2018 00:00 908 Marime text
Medalia „Jean Ionescu“ din partea ZIUA de Constanţa, conferită cu prilejul evenimentului „Incredibila memorie a teatrului constănţean“, dar şi placheta #RespectTeatru din partea Consiliului Judeţean şi scrisoarea de mulţumire din partea Primăriei Municipiului Constanţa, acordate actriţei Viţa Ionescu, i-au fost înmânate fiicei acesteia, Mădălina Ciobanu (în imaginea de mai jos), cea care avea să preia şi distincţiile tatălui său.
O duioasă descriere a celei care a fost Viţa Ionescu am găsit în cartea semnată de Jean Badea, „Dulcea povară“, pe care o puteţi citi în varianta digitalizată în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa.
 
„Era de 11 ani actriţa secţiei de estradă a Teatrului de Stat, avea succes în comedii şi reviste muzicale încă de la spectacolul inaugural (Escală la Constanţa), şi totuşi, profitând de absenţa din ţară a directorului Teatrului de Stat (Jean Ionescu, soţul ei), plecat într-un turneu în URSS, şi bucurându-se de complicitatea adjunctului la «comandă» (Aurel Ungureanu), Viţa s-a transferat la secţia operă/operetă, retrogradându-se singură şi pe statul de funcţiuni (de la actriţă la coristă), şi pe statul de salarii. 
 
Câte actriţe şi soţii de director ar fi fost capabile de asemenea gest? La 40 de ani, a înţeles că a venit vremea să lase locul unei aspirante tinere şi înzestrate cu har artistic. Până la înfiinţarea Teatrului de Stat, Viţa Radu făcuse parte din trupa de actori amatori a Ateneului Cultural «Filimon Sârbu», unde îşi cunoscuse viitorul soţ, jucând împreună un repertoriu specific anilor '48-'50 (Chestiunea rusă, O zi de odihnă, Cumpăna ş.a.). Apoi, vreo cinci ani, a fost casier şi sufleor în schema Teatrului de Stat, pentru ca, din anul 1956, să intre în prima trupă a secţiei de estradă.
 
A trăit perioada romantică a genului revuistic la Constanţa, când, alături de Jean Constantin, Nae lvănescu, Ilona Moţica, Ludmila Bogdan, Nicky Popescu ş.a., lua parte la «zidirea» unui templu artistic, al cântecului, umorului şi dansului.
 
La secţia lirică, Viţa s-a încadrat repede în colectivul corului, acceptând această provocare fără vreo reticenţă. Experienţa de actriţă a fost luată în considerare când s-a montat spectacolul-coupe Piatra din casă - Chiriţa în balon, în care a interpretat-o pe isprăvniceasa de la Bârzoieni. Fiind o montare fără pretenţii scenografice, uşor de deplasat, acest spectacol a bătut multe drumuri din judeţ, ajungând în localităţi care găzduiau pentru prima dată o reprezentaţie teatrală. Alte spectacole în care coristei Viţa Ionescu i s-au încredinţat roluri mai mici sau mai mari au fost operetele My Fair Lady şi O noapte la Veneţia.

Până la pensionare ( 1976), «şi-a făcut temele» în corul Liricului constănţean, cu conştiinciozitate şi pasiune, în spectacole ca Traviata, Ana Lugojana, Carmen, Soarele Londrei, Cântăreţul mexican ş.a. Apoi, până să plece dintre noi, şi-a luat în serios rolul de mamă şi de bunică, fără spectatori, fără aplauze, dar cu satisfacţii tot atât de profunde, dacă nu chiar superioare celor dăruite cândva de reprezentaţiile de pe cele două scene constănţene“.
 
Sursa foto: Fotografii din arhiva personală puse la dispoziţie de fiica Viţei Ionescu, Mădălina Ciobanu.
 
Citeşte şi: 
 
#RespectTeatru Au construit din iubire, iar ZIUA de Constanţa le-a oferit... nemurire. Digitalizarea celor şapte cărţi despre comunitatea teatrală constănţeană a provocat un proiect unic în România (galerie foto)

Ti-a placut articolul?

Comentarii