Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
06:34 25 05 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Constanţa/Dobrogea în Anul Centenar - teme minore şi semne sporadice de coeziune (III)

ro

12 Apr, 2018 00:00 781 Marime text
Printre demersurile de valorizare, problematică şi simbolică, a Anului Centenar în Dobrogea reţinem, până în momentul de faţă:
- Proiectul Dobrogea în Primul Război Mondial, derulat (în 2017), cu finanţarea Administraţiei Fondului Cultural Naţional, de către Asociaţia Culturală Dobrogea - Istorie şi Spiritualitate, Biblioteca Judeţeană Ioan N. Roman Constanţa, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România etc. Proiectul a inclus editarea unui volum colectiv omonim, desfăşurarea unei conferinţe tematice, realizarea unei excursii de documentare şi derularea unor diferite activităţi de tip educativ, în mediile pre-universitare (concursul Eroii localităţii mele din Primul Război Mondial).
 
- Proiectul şcolar-educaţional România în sărbătoare, organizat de către Arhiepiscopia Tomisului, prin Departamentul Cultural-Educaţional, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Judeţean Constanţa, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor Regina Maria, filiala Constanţa şi Asociaţia Casa Mării Negre / Black Sea House Constanţa1 (coordonatorul proiectului: Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului). Partea a doua a proiectului se desfăşoară, în perioada februarie-iunie 2018, sub titlul România - 100 de ani şi este dedicată împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire, dar şi făuritorilor Marii Uniri. Notă: Prima etapă a proiectului a fost dedicată împlinirii a 140 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă în urma Războiului de Independenţă şi a fost finalizată la 24 ianuarie 20182.
 
Acest proiect este singurul de amploare de la nivelul judeţului Constanţa, cunoscut în momentul de faţă, privind celebrarea Centenarului. Nicio instituţie de cultură din judeţul Constanţa nu a anunţat, până în prezent, proiecte de impact privind celebrarea Centenarului.
 
Nu sunt publice încă planurile administraţiei locale de a celebra pe plan local Anul Centenar. Primarul municipiului Constanţa, Decebal Făgădău, a propus în urmă cu un an construirea unui Centru Multicultural Naţional - Dobrogea, însă nu sunt evoluţii cunoscute privind eventuala implementare a acestei idei. Recent, primarul municipiului Constanţa a transmis contribuabililor oraşului scrisori individuale din care rezultă că cele două evenimente (Centenarul şi revenirea Dobrogei la Țară) vor fi, în acest an, temele prioritare pentru licitaţia de proiecte culturale. După cum am mai afirmat în dese rânduri, maniera administraţiei publice locale de a epuiza/reduce obligaţia sa de susţinere a priorităţilor culturale la simpla patronare administrativă a unor licitaţii fără efect durabil este păguboasă. În acest fel, oraşul Constanţa va rata şi Centenarul, şi celebrarea revenirii Dobrogei la Țară (aşa cum a ratat, imperial, anul trecut Bimilenarul lui Publius Ovidius Naso), dacă administraţia sa se va rezuma la consemnarea de tip notarial a evaluării3 unor proiecte fără plus-valoare, despre care se afirmă în spaţiul public că ar fi promovate, în general, de firme de casă sau de organizaţii no name.
 
Ca şi în 2017, nu vom avea proiecte cu finanţarea unor tipărituri? Nu vom avea amprente, urme ale proiectelor, deşi numeroase alte administraţii locale din ţară, pe baza aceleiaşi legi, finanţează şi cărţi / volume / publicaţii / broşuri / cataloage / albume? Vom reduce Centenarul şi revenirea Dobrogei la Țară la festivaluri stradale4, aşa cum am făcut cu Bimilenarul ovidian, la carnavalesc?
 
În evaluarea mea, este nevoie ca municipalitatea să îşi asume prioritizări în domeniul cultural, să pregătească viitoarele strategii culturale ale oraşului şi nu să se eschiveze de la aceste obligaţii patronând tehnic proiecte fără impact, promovate arbitrar de către asociaţii culturale care nu pot avea responsabilităţi de integrare a unor iniţiative şi programe culturale. Prin simpla alocare a resursei bugetare aferente domeniului cultural, oricât ar fi ea de convingătoare numeric, administraţia locală nu poate răspunde aşteptărilor fireşti ale comunităţii locale, care aşteaptă programe integrate, proiecte pe termen lung, asumări administrative în cultură etc.
 
Intenţiile comunităţii locale de a marca Anul Centenar sunt, de asemenea, confuze şi rămân în plan minor5. La reuniunea din ianuarie 2017, de la Universitatea Ovidius Constanţa (singura dezbatere majoră în plan formal privind derularea programelor Centenar în Dobrogea), propunerile comunităţii locale privind includerea Dobrogei în programele naţionale ale Centenarului au fost (sunt şi acum) mai degrabă modeste6. Printre propunerile formulate cu această ocazie enumerăm: derularea unei regionalizări reale şi crearea unei regiuni Dobrogea sau Dobrogea-Bărăgan, care să stopeze izolarea actuală a Dobrogei (directorul general al Camerei de Comerţ, Industrie şi Navigaţie Constanţa, Dănuţ Jugănaru); realizarea unei expoziţii de pictură de anvergură în Franţa (Doina Păuleanu, directoarea Muzeului de Artă); refacerea şi revalorizarea infrastructurii regale (Florin Anghel, prof. univ. dr. la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii Ovidius Constanţa), deschiderea unui Parc al Artileriei în oraş, ca formă a memoriei istorice (Costin Scurtu, directorul Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”), înfiinţarea unor platforme on-line care să permită promovarea rapidă de idei (Izel Selim, studentă), simplificarea procedurilor de acces la fonduri etc.
 
Ulterior, s-a propus şi înfiinţarea unui Monument al Dobrogei, care să confere plusvaloare împlinirii, în acelaşi an Centenar, a 140 de ani de la Unirea celei mai mari părţi a Dobrogei cu România. Reţinem şi preocuparea unora dintre istoricii locali de notorietate7 de a include dezbaterile privind Dobrogea pe lista de secţiuni ale celui de-al doilea Congres Naţional al Istoricilor Români, care va avea loc la Iaşi, în acest an8.
 
(Va urma)
 

Despre Dorin Popescu

 
S-a născut la Tufeni, judeţul Olt, la 18 aprilie 1970, într-o familie de dascăli.
Este fost diplomat (cu misiuni diplomatice efectuate în Serviciul Exterior al Ministerului Afacerilor Externe al României - la Moscova, Cernăuţi şi Sarajevo), analist politic, eseist, critic literar şi cadru universitar (a fost lector la Universitatea „Andrei Șaguna“ Constanţa, Facultatea de Știinţele Comunicării şi Știinţe Politice, unde a predat cursuri din ariile curriculare Comunicare şi Relaţii Internaţionale).
A absolvit Academia Navală „Mircea cel Bătrân“ şi Facultatea de Litere şi Teologie a Universităţii „Ovidius“ din Constanţa (profilul Litere, specializarea Limba Română - Limba Latină) şi este doctor în Filologie, din 2012, cu teza „Paradigma constituirii discursului literar la Constantin Noica“ (conducător de doctorat: prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, Universitatea „Ștefan cel Mare“ din Suceava; primul conducător de doctorat, la Universitatea din Bucureşti, a fost Marin Mincu).
Este autorul cărţii „Noica. Bătălia continuă“ (Editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2013, debut în volum) şi al volumului „Figuri ale textului anteic“ (antologie de eseuri, texte critice şi articole, publicată la aceeaşi editură, 2016 - autor unic).
A publicat peste 100 de lucrări, studii, eseuri, recenzii, articole tematice, în diferite reviste culturale şi ştiinţifice din România şi din străinătate şi peste 30 de lucrări ştiinţifice în domeniul teoriei şi criticii literare, este coautor de programe tematice şi cursuri universitare în domeniul relaţiilor publice şi al istoriei şi discursului presei româneşti, la Universitatea „Andrei Şaguna“ din Constanţa şi deţine premii naţionale de eseu şi critică literară (premii ale revistelor Timpul, Contrapunct, Dacia Literară, Marele Premiu pentru critică literară şi eseu al Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi etc).
A fost membru al Cenaclului de Marţi din Constanţa şi al Cenaclului Mihail Sadoveanu. A lucrat ca jurnalist în presa locală (Constanţa) şi naţională, scrisă şi audiovizuală.
Este preşedintele Asociaţiei Casa Mării Negre / Black Sea House Constanţa.
 
Citeşte şi:
 
#scrieDobrogea Constanța/Dobrogea în Anul Centenar - teme minore și semne sporadice de coeziune (I)
 
#scrieDobrogea Constanţa/Dobrogea în Anul Centenar - teme minore şi semne sporadice de coeziune (II)
 
1  Condusă de subsemnatul.
2  Acest proiect este singurul care, la nivelul județului Constanța, a conexat în mod ingenios cele două componente aflate într-o falsă concurență simbolică.
3  Extrem de controversate, altfel.
4  Mondiale, sic!, a se vedea proiectul cu cea mai solidă finanțare din 2017, ale cărui efecte pentru comunitate sunt aproape nule...
5  Mai mult, unele dintre acestea rămân încă expresii ale unor orgolii personale și/sau colective, care întârzie și acum mari proiecte coezive de tip cultural în Dobrogea.
6  20 ianuarie 2017. Cu această ocazie a avut loc lansarea seriei de dezbateri România centenară, în organizarea Departamentului Centenar din cadrul Guvernului. Dezbaterile par a fi fost lipsite de substanță și la nivel național, dovadă că un Program Centenar, centralizat la nivelul Guvernului României, este o himeră și în momentul de față, februarie 2018.
7  Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea.
8  În perioada 29 august – 1 septembrie a.c. (https://cnir.uaic.ro/), în organizarea Universității Alexandru Ioan Cuza. Prima sa ediție s-a desfășurat, la Cluj-Napoca, în perioada 25-28 august 2016.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii