#citeşteDobrogea: Sărbători la macedoneni nerecunoscute de biserică. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
07:12 17 08 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea Sărbători la macedoneni nerecunoscute de biserică. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

ro

03 Jul, 2018 00:00 1260 Marime text

Parte importantă din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, monografia „Un sat dobrogean - Ezibei“, alcătuită de prof. C.D. Constantinescu-Mirceşti, cu sprijinul elevilor săi, la 1939, face parte dintr-o colecţie rară de cărţi pe care Fondul documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“ le oferă spre lecturare, în format digitalizat, tuturor celor interesaţi în special de obiceiurile diferitelor comunităţi trăitoare în Dobrogea începutului de secol XX.
 

Şi pentru că am constatat că se bucură de interes vechile tradiţii şi obiceiuri, continuăm astăzi cu unele sărbători cu caracter religios la macedoneni, dar nerecunoscute de biserică.
Primul ar fi Sfântul Teodor (la opt zile după Sfintele Paşti). „Exista credinţa că acel care lucrează în această zi atrage asupra sa cât şi asupra vitelor sale boli şi tot felul de rele. (...) Joia (înaintea postului) nu se lucrează, pentru a feri animalele de lupi, urşi etc.“.
 
Cea de-a doua sărbătoare era intitulată Analipsea şi cele şapte joi de după Sfintele Paşti. „Se credea că dacă cineva lucrează în aceste zile, atrage asupra-i ura lui Dumnezeu. Ura aceasta se manifestă prin fulgere şi grindină“.
Rusaliile sunt sărbătorile în care se făcea pomenirea morţilor. „Ele se serbează şi pentru a îndepărta «duhurile rele», care după credinţa celor de la ţară neliniştesc oamenii («ti-agudescu»)“.
 
Cea de-a patra sărbătoare este Pirpiruna (sărbătoare contra secetei). „La serbarea acestei zile se adună tot satul şi cu preotul în frunte porneşte la câmp. Aici se fac rugăciuni şi se sacrifică animale. După toate acestea o babă pune în cap o tingire, iar nevestele şi fetele o udă cu apă, făcând-o ceea ce ei numesc «pirpirun㻓.
 
A cincea superstiţie este legată de vinerile de după Paşti, care sunt sărbătorite numai de unii aromâni ce au păstrat credinţa că, prin respectarea acestor zile, îşi pot feri casa „di oara slabă (ceasul rău)“.
 
Alte obiceiuri şi tradiţii interesante de parcurs puteţi găsi AICI
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii. 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citeşte şi: 

#citeşteDobrogea Obiceiuri la aromâni - „Dacă nu te cuminţeşti, te dau liguciarilor“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Ti-a placut articolul?

Comentarii