Un bătrân a fost lovit de un autoturism, în stațiunea Mamaia. Șoferul este bun de plată! Ce daune trebuie să plătească familiei

Pe rolul Judecătoriei Constanța s-a aflat, la data de 22 mai 2019, cazul referitor la inculpatul P. T., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. 1 și alin. 2 NCP, și părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia, faptă prevăzută și pedepsită de art. 338 alin. 2 NCP, cu aplic art. 38 alin. 1 NCP.
 
În actul de sesizare a instanței s-a reținut în sarcina inculpatului faptul că, la data de 03.12.2017, în jurul orei 11.50, a condus autoturismul marca Volkswagen, model Golf, pe bulevardul Mamaia din stațiunea turistică Mamaia, pe banda nr. 2, dinspre municipiul Constanța către orașul Năvodari, iar când a ajuns la marcajul pietonal situat în dreptul hotelului Victoria, a surprins și a accidentat pe victima B. I., care se angajase în traversarea drumului public pe acel marcaj pietonal și care a suferit vătămări corporale care au provocat decesul său la fața locului, așa cum rezultă din raportul medico-legal de necropsie. Conform raportului de expertiză tehnică auto, cauza determinantă a producerii accidentului a constat în nerespectarea priorității de trecere pietonului angajat regulamentar în traversarea carosabilului de către P. T.
 
Așa cum se poate observa și din imaginile de pe camerele de supraveghere din zona impactului, inculpatul P. T. și-a continuat drumul o perioadă apoi a oprit pe banda nr. 1 și după aceea a mers înapoi spre locul accidentului, unde a oprit mașina în dreptul locului unde se afla victima căzută pe partea carosabilă, pe banda nr. 2 a sensului său de deplasare.
 
Instanța consideră că nu se impune executarea efectivă a pedepsei închisorii, inculpatul recunoscând fapta reținută în sarcina sa și colaborând cu organele judiciare. De asemenea, acesta și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității. Astfel, condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii reprezintă o modalitate suficientă de a-i atrage atenția asupra consecințelor faptei sale. În baza art. 92 alin.(1) C. pen., instanța stabilește un termen de supraveghere de 2 (doi ani). În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pe., va obliga inculpatul să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate. Potrivit art. 93 alin. (3) C. pen. , p e durata termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității la una din următoarele unități: Primăria Orașului Năvodari, pe o perioadă de 60 zile, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.
 
B. E., în calitate de soție supraviețuitoare, s-a constituit parte civilă în procesul penal anterior începerii cercetării judecătorești, solicitând 10.000 de euro daune materiale și 150.000 de euro daune morale. B. C., în calitate de fiu, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 100. 000 de euro cu titlu de daune morale. De asemenea, B. A., în calitate de fiu solicită daune morale în cuantum de 100.000 de euro. B.I., în calitate de nepot, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 80.000 de euro cu titlu de daune morale.
 
Acțiunea civilă în procesul penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, în vederea obligării la repararea justă și integrală a pagubelor cauzate prin infracțiunea săvârșită. Conform art. 1357 C. civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.
În ceea ce privește daunele materiale solicitate de către partea civilă B. E. reprezentând cheltuieli de înmormântare și pomeni creștine, instanța constată că prin înscrisurile atașate s-a făcut dovada certă a cheltuirii sumei de 19.925 lei, motiv pentru care solicitarea părții civile va fi admisă în parte, celelalte pretenții nefiind dovedite.
 
Referitor la daunele morale, s-a arătat în jurisprudență și doctrină că nu se poate pune problema evaluării lor precise în bani, în sensul aritmetic al cuvântului, dar această împrejurare nu îl poate împiedica pe judecător ca prin apreciere să stabilească nivelul despăgubirilor care, în circumstanțele unui caz dat, ar putea constitui o reparație suficientă. Procesul de cuantificare a daunelor morale este guvernat de criteriul echității, care exprimă cerința ca indemnizația să reprezinte o justă și integrală dezdăunare a părții vătămate și nu o îmbogățire a acesteia, dar nici o amendă excesivă pentru persoana responsabilă de repararea prejudiciului nepatrimonial.
 
Instanța apreciază că se impune acordarea de despăgubiri civile pentru acoperirea prejudiciului nepatrimonial încercat de părțile civile, în cuantum de 8.000 de euro către soția supraviețuitoare B. E., 6.000 de euro către B. C., 4.000 de euro către B. I. și 6.000 de euro către B. A.