Luare de mită: Geanina Terceanu, fost judecător al Tribunalului Bucureşti, în aşteptarea sentinţei finale
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
09:41 15 08 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Luare de mită Geanina Terceanu, fost judecător al Tribunalului Bucureşti, în aşteptarea sentinţei finale

ro

03 Feb, 2018 00:00 1966 Marime text
Judecătorii Lucia RogLavinia Lefterache şi Luciana Mera, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, se pregătesc să anunţe sentinţa finală în dosarul în care Geanina Terceanu, fost magistrat al Tribunalului Bucureşti, a fost condamnată, în primă instanţă, la 5,6 ani de închisoare, pentru luare de mită.
 
Geanina Terceanu a fost trimisă în judecată de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei, în februarie 2016.
 
Pe scurt, fostul judecător este acuzat că ar fi primit suma de 195.000 de euro de la Ioan şi Victor Becali şi suma de 10.000 de euro de la Cristian Borcea, pentru a-i achita în celebrul Dosar al Transferurilor de fotbalişti. Mita ar fi fost primită de Geanina Terceanu în intervalul aprilie 2009 - mai 2012.
 
Detaliat, în rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, „în cursul lunii februarie 2009, inculpatei Terceanu Geanina, în calitate de judecător în cadrul Tribunalului Bucureşti, i-a fost repartizat spre judecare un dosar penal cunoscut în spaţiul public sub numele de «Dosarul transferurilor de fotbalişti», cauză în care inculpaţii Becali IoanBecali Victor şi Borcea Cristian, alături de alţi inculpaţi, fuseseră trimişi în judecată pentru comiterea unor infracţiuni de înşelăciune şi de evaziune fiscală“.
 
„La data de 3 aprilie 2012, inculpata Terceanu Geanina a pronunţat în dosarul respectiv o hotărâre de achitare faţă de toţi inculpaţii trimişi în judecată şi pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina acestora, achitare pronunţată în temeiul dispoziţiilor art. 10 lit. a din Codul de procedură penală din anul 1968 («fapta nu există»).
 
Potrivit rechizitoriului, pentru a pronunţa această soluţie de achitare, inculpata Terceanu Geanina a primit, în intervalul aprilie 2009 - mai 2012, o sumă totală de 195.000 de euro. Din acest total, suma de 185.000 de euro a fost dată inculpatei Terceanu Geanina de către inculpaţii Becali Ioan şi Becali Victor (cei doi fiind fraţi), iar suma de 10.000 de euro a fost dată inculpatei Terceanu Geanina de către inculpatul Borcea Cristian.
 
În cursul anului 2009, o parte din banii primiţi în modalitatea de mai sus, respectiv 56.000 de euro, au fost folosiţi de inculpata Terceanu Geanina la achiziţionarea unei locuinţe (al cărei preţ total a fost de 93.000 de euro). Ulterior, la data de 12 noiembrie 2012, hotărârea de achitare pronunţată de către inculpata Terceanu Geanina a fost desfiinţată printr-o decizie penală a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a Penală, instanţa de control judiciar pronunţând condamnarea inculpaţilor la pedepse privative de libertate“, potrivit actului de sesizare a instanţei.
 
Procurorii DNA mai arată că, „la data de 8 decembrie 2015, fiind audiat în calitate de martor în prezenta cauză, în legătură cu infracţiunile de corupţie comise de către Terceanu Geanina şi Borcea Cristian, inculpatul Iorgovan George-Antonie a făcut afirmaţii mincinoase şi nu a spus ceea ce ştie cu privire la fapte şi împrejurări esenţiale asupra cărora a fost întrebat“.
 
„La data de 24 noiembrie 2015, fiind audiat în calitate de martor în prezenta cauză, în legătură cu infracţiunile de corupţie comise de către Terceanu Geanina, Becali Ioan şi Becali Victor, inculpatul Petre Daniel-Costel a făcut afirmaţii mincinoase şi nu a spus ceea ce ştie cu privire la fapte şi împrejurări esenţiale asupra cărora a fost întrebat“, au conchis procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
 
Amintim că, până să fie cercetată de către DNA, Geanina Terceanu a judecat şi dosarul în care Avraham Morgenstern, apropiat al lui Radu Mazăre, fostul primar al municipiului Constanţa, este suspectat că, „în perioada 2009 - 2014, în calitate de administrator al SC Shapir Structures SRL, nu a înregistrat corespunzător veniturile obţinute din trei contracte încheiate cu RAEDPP (Regia Autonomă Exploatarea Domeniului Public şi Privat) Constanţa şi Confort Urban SRL Constanţa şi nu a înregistrat facturile fiscale aferente acestor venituri, în executarea acestor contracte“.

Ti-a placut articolul?

Comentarii