FPTR solicită suspendarea ședinței și prelungirea dezbaterii publice până la analizarea tuturor neregulilor semnalate de organizațiile patronale

Federația Patronatelor din Turismul Românesc avertizează că proiectul, în forma actuală, poate transforma clasificarea turistică într-un mecanism birocratic paralel, necorelat cu legislația primară și cu atribuțiile DSP, DSVSA, ANPC, ISU, ITM și ale autorităților locale.
 
Federația Patronatelor din Turismul Românesc, FPTR, organizație reprezentativă din anul 2006 pentru sectorul turism, hoteluri și restaurante, solicită Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului suspendarea dezbaterii publice privind proiectul de ordin pentru modificarea Normelor metodologice aprobate prin Ordinul nr. 65/2013 și refacerea documentului pe baze clare, transparente și corelate cu legislația aplicabilă.
 
FPTR susține actualizarea normelor de clasificare turistică. Mai mult, anul 2026 a fost asumat de FPTR drept „Anul Calității în Turism”, cu obiectivul de a ridica standardele serviciilor și de a consolida încrederea turiștilor în destinațiile românești.
 
Însă calitatea nu poate fi construită prin texte neclare, anexe înlocuite masiv fără o analiză de impact reală, obligații greu de aplicat și suprapuneri de competențe între instituții.
 
În forma actuală, proiectul MEDAT nu reprezintă o simplă actualizare tehnică. Documentul modifică substanțial filosofia clasificării turistice și înlocuiește anexe esențiale care afectează direct hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, hosteluri, cabane, vile, bungalowuri, pensiuni turistice și agroturistice, campinguri, sate de vacanță, apartamente și camere de închiriat, structuri de alimentație publică, agenții de turism și proceduri privind brevetul de turism, potrivit unui comunicat de presă.

 
FPTR a participat, astăzi, 19.05.2026, prin membrii Biroului Executiv, la dezbaterea publică organizată de MEDAT privind proiectul de modificare a normelor de clasificare în turism. În cadrul ședinței, reprezentanții FPTR au înțeles că proiectul fusese analizat și avizat, înainte de punerea în transparență decizională, de direcțiile de specialitate și suport din cadrul ministerului.
 
În aceste condiții, FPTR consideră că nu mai poate fi vorba despre simple erori de redactare sau despre observații punctuale care pot fi corectate în timpul unei dezbateri formale. Problemele semnalate indică o deficiență de analiză administrativă, de corelare instituțională și de raportare la realitatea operatorilor economici din turism, hoteluri și restaurante.
 

Reprezentanții FPTR s-au retras de la dezbatere, înțelegând că proiectul de ordin supus dezbaterii publice a fost analizat și avizat de către reprezentanții direcțiilor de specialitate, aceeași care au participat la ședința de astăzi.
 
FPTR solicită ministerului să analizeze modul în care proiectul de ordin a fost asumat și avizat intern, să dispună măsuri administrative față de directorii implicați în analizarea, asumarea și avizarea documentului, inclusiv încetarea detașărilor și suspendarea din funcție până la finalizarea unei anchete administrative, să prelungească termenul de dezbatere și să constituie o comisie tehnică reală, care să reanalizeze integral și să refacă proiectul pe baza observațiilor transmise oficial de FPTR, a punctelor de vedere ale instituțiilor cu atribuții de control și a propunerilor formulate de organizațiile patronale din sectorul turism, hoteluri și restaurante.
 
FPTR: Modificările legislației privind clasificarea turistică nu pot fi discutate fără tabel comparativ și analiză de impact
 
FPTR consideră inacceptabilă promovarea unui proiect de asemenea amploare fără publicarea unui tabel comparativ complet, anexă cu anexă, criteriu cu criteriu, însoțit de o analiză de impact asupra operatorilor existenți și asupra investițiilor noi. În lipsa acestui instrument, operatorii economici nu pot evalua corect ce se schimbă, ce costuri presupune conformarea, ce termene sunt necesare și ce riscuri apar pentru structurile deja clasificate.
 
Clasificarea turistică nu este un exercițiu de redactare administrativă. Ea stabilește condițiile în care funcționează întregul sector: de la hoteluri mari până la pensiuni, de la campinguri până la apartamente de închiriat, de la restaurante până la agenții de turism.

 
Atunci când un proiect anulează 16 anexe și introduce obligații noi, fără tabel comparativ oficial și fără justificare transparentă, FPTR consideră justificată prelungirea dezbaterii și refacerea textului.
 
Câteva dintre observațiile formulate de către FPTR
 
Certificatul de clasificare nu trebuie transformat într-un „supra-aviz”

FPTR avertizează că proiectul riscă să transforme certificatul de clasificare într-un instrument administrativ care dublează atribuțiile altor autorități. Clasificarea turistică trebuie să evalueze nivelul de confort, dotările, serviciile, calitatea și categoria turistică a unei structuri, fără să devină o procedură paralelă de verificare urbanistică, sanitară, sanitar-veterinară, PSI, de protecție a consumatorilor, de protecție a muncii, de mediu sau de accesibilitate.
 
DSP, DSVSA, ANPC, ISU, ITM, autoritățile locale, autoritățile din domeniul construcțiilor și instituțiile cu atribuții privind persoanele cu dizabilități au competențe proprii, stabilite prin legislație specifică. Aceste competențe nu pot fi transferate indirect către personalul care verifică încadrarea turistică.
 
FPTR solicită introducerea expresă în proiect a unui principiu clar: criteriile de clasificare se aplică exclusiv pentru stabilirea categoriei turistice, iar verificarea respectării legislației sanitare, sanitar-veterinare, de securitate la incendiu, protecția consumatorilor, protecția muncii, protecția mediului, urbanism, construcții și accesibilitate revine autorităților competente potrivit legii.
 
Proiectul trebuie corelat cu noțiunea de resort turistic
 
Un aspect grav semnalat de FPTR este lipsa corelării reale cu Legea nr. 41/2026, prin care a fost introdusă noțiunea de resort turistic în OG nr. 58/1998. Deși această modificare este deja aplicabilă, proiectul de ordin nu creează o procedură clară pentru clasificarea sau reclasificarea resorturilor turistice, nu introduce formulare dedicate și nu corelează anexele operaționale cu noua categorie prevăzută de legislația primară.
FPTR consideră inacceptabil ca normele secundare să rămână în urma legislației primare într-un domeniu strategic pentru dezvoltarea investițiilor turistice integrate.
 
Termenele de remediere trebuie adaptate realității din teren
 
Proiectul prevede un termen de remediere de maximum 15 zile lucrătoare pentru anumite deficiențe, termen insuficient în numeroase situații reale. În practică, remedierea poate presupune achiziții, lucrări tehnice, contractări, intervenții autorizate, avize sau verificări din partea DSP, DSVSA, ISU ori a altor instituții, proceduri care nu pot fi realizate întotdeauna în 15 zile.
 
FPTR solicită un regim etapizat: 30 de zile lucrătoare pentru deficiențe minore, până la 90 de zile pentru deficiențe care implică lucrări, avize, autorizații, contractări sau verificări ale altor autorități și plan de conformare asumat de operatorul economic, acolo unde remedierea necesită timp. Scopul normei trebuie să fie conformarea reală, nu sancționarea formală.
 
Anexele trebuie să distingă între structuri noi și structuri existente
 
FPTR atrage atenția că proiectul aplică prea rigid criterii care nu pot fi tratate identic pentru toate structurile turistice. România are hoteluri construite înainte de 1990, clădiri istorice, unități aflate în zone urbane aglomerate, structuri sezoniere, pensiuni rurale cu specific local, campinguri în zone montane, deltaice sau litorale și investiții vechi care nu pot fi modificate fără costuri disproporționate sau fără intervenții imposibile tehnic.
 
Nu poate fi aplicată aceeași grilă unei investiții noi și unei structuri existente, deja clasificate, care funcționează legal și care a fost verificată anterior de stat. FPTR solicită introducerea unui regim diferențiat pentru structuri nou construite, structuri existente, clădiri istorice sau aflate în zone protejate, structuri sezoniere, structuri urbane unde parcarea, accesul sau spațiile tehnice nu depind exclusiv de operator, campinguri și unități amplasate în zone cu constrângeri de mediu sau relief.
 
Exemplele din proiect arată o ruptură de realitatea operațională
 
FPTR semnalează prevederi care arată o lipsă de corelare cu realitatea zilnică din turism. Eliminarea camerei matrimoniale ca tip distinct poate crea probleme operaționale în recepții și în sistemele informatice de gestiune hotelieră, unde diferențierea între cameră twin și cameră matrimonială este esențială pentru cazarea corectă a grupurilor și a turiștilor individuali.
 
Relaxarea frecvenței schimbului de lenjerie și prosoape pentru structurile superioare trebuie analizată atent, mai ales în contextul în care 2026 este promovat drept „Anul Calității în Turism”. Standardele de clasificare trebuie să urce nivelul serviciilor, nu să creeze situații în care categoria superioară ajunge tratată similar cu cea inferioară.
 
De asemenea, criteriile privind camerele familiale, suprafețele reduse, înălțimile minime și volumul de aer pentru fiecare persoană trebuie corelate riguros cu normele de igienă, securitate, confort și sănătate publică. Nu este acceptabil ca o normă de clasificare să permită interpretări care pot conduce la supraaglomerarea spațiilor de cazare.
 
FPTR solicită ministerului să explice public cine a formulat aceste modificări, care este justificarea tehnică, dacă proiectul a fost avizat juridic și dacă a fost discutat în Consiliul Consultativ al Turismului.
 
Reglementarea trebuie să fie fermă, dar aplicabilă
 
FPTR susține reglementarea apartamentelor și camerelor de închiriat, inclusiv obligativitatea afișării numărului certificatului de clasificare pentru orice apartament sau cameră de închiriat promovate public, inclusiv pe platformele online de rezervare. Această zonă produce dezechilibre majore în piață atunci când funcționează fără reguli egale cu cele aplicabile hotelurilor și pensiunilor clasificate.
 
În același timp, procedura trebuie să fie clară, predictibilă, proporțională și aplicabilă în practică, fără blocaje abuzive generate de refuzuri nejustificate ale vecinilor sau ale asociațiilor de proprietari. Regula trebuie să fie simplă: cine oferă public cazare turistică trebuie să fie identificabil, fiscalizat și clasificat.
 
FPTR susține introducerea unor elemente de digitalizare, precum depunerea online, platformele informatice, materialele informative digitale, codurile QR, aplicațiile mobile și canalele electronice de informare. Totuși, obligația de a deține o „pagină web personalizată” trebuie flexibilizată. În piața reală, multe structuri comunică eficient prin website de grup, Google Business Profile, pagini social media, platforme OTA sau alte canale digitale publice.
 
Important este ca turistul să poată identifica ușor operatorul, adresa, categoria de clasificare, datele de contact și numărul certificatului de clasificare. Forma canalului digital nu trebuie să devină motiv de sancțiune birocratică.
 
FPTR cere prelungirea dezbaterii, refacerea textului și constituirea unei comisii tehnice
 
FPTR solicită Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului prelungirea dezbaterii și refacerea textului proiectului, publicarea tabelului comparativ complet între forma actuală și forma propusă, prezentarea unei analize de impact pentru operatorii existenți și pentru investițiile noi, verificarea proiectului de către Direcția Juridică, clarificarea dacă proiectul a fost discutat și însușit în Consiliul Consultativ al Turismului, constituirea unei comisii tehnice formate din reprezentanți ai Direcției Generale Turism, ai Direcției Juridice și ai mediului patronal, refacerea anexelor într-o formă coerentă, aplicabilă și corelată cu legislația primară și legislația specială, introducerea expresă a resortului turistic în proceduri, formulare și anexe și stabilirea unor termene tranzitorii reale pentru conformare.
 
FPTR consideră că termenul de finalizare a unei forme corectate poate fi unul scurt, cu condiția ca ministerul să valorifice observațiile transmise de organizațiile patronale și rezultatele discuțiilor purtate în ultimii ani.
 
Declarație FPTR

„FPTR susține calitatea în turism, dar nu poate accepta ca această calitate să fie invocată pentru a justifica un proiect necorelat, netransparent și greu de aplicat. Clasificarea turistică trebuie să rămână un instrument de calitate, confort și servicii, nu să devină un super-aviz care dublează DSP, DSVSA, ANPC, ISU, ITM și autoritățile locale. Operatorii corecți, deja clasificați, nu trebuie împovărați cu reguli neclare și obligații disproporționate. Sectorul nostru de activitate are nevoie de predictibilitate, nu de încă un labirint administrativ.
Turismul românesc are nevoie de standarde mai bune, dar standardele bune nu se construiesc prin confuzie, suprapuneri și improvizație administrativă. ”