Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:12 27 05 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Judecătorii şi-au motivat decizia Doi sirieni, declaraţi indezirabili. Ar fi trimis hrană cu vaporul Statului Islamic

ro

12 Feb, 2018 00:00 998 Marime text
Doi cetăţeni sirieni, cu domiciliul în Bucureşti, beneficiari ai statutului de refugiat în România, au fost declaraţi, în primă instanţă, indezirabili, pentru o perioadă de opt ani. Decizia a fost luată de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti şi poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României. În continuare, prezentăm motivarea judecătorilor, aşa cum este ea pusă la dispoziţie de site-ul rolii.ro
 
Conform datelor oficiale, prin cererea înregistrată, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti au solicitat instanţei pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună luarea măsurii de declarare ca indezirabili pe o perioadă de zece ani, pentru considerente de securitate naţională, a pârâţilor (…). În motivare, procurorii arată că prin adresa nr. (…), Serviciul Român de Informaţii - U.M. 0198 Bucureşti a propus Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti sesizarea instanţei competente în vederea aprecierii asupra dispunerii declarării ca indezirabili, pe o perioadă de zece ani, a numiţilor (…).
 
Din examinarea materialelor clasificate secret de stat de nivel „Strict Secret“ puse la dispoziţie de către autoritatea română cu competenţe în domeniul securităţii naţionale, a rezultat că numiţii (…), beneficiari ai statului de refugiat în România, desfăşoară şi există indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că intenţionează să desfăşoare activităţi subversive în favoarea organizaţiei extremist-teroriste active în zona de origine, în special Statul Islamic (Daesh), acte şi fapte care constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale.
 
În replică, pârâţii au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea ca nefondată a cererii formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, susţinând că locuiesc în mod legal pe teritoriul României, împreună cu întreaga familie, părinţi, fraţi, copii şi soţii, deţinând o fermă zootehnică. Sirienii au mai arătat că nu înţeleg raţiunea pentru care a fost formulată cererea, întrucât nu au întreprins niciodată nicio acţiune/faptă care să constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale.
 
În faţa magistraţilor, sirienii au precizat că, din câte cunosc, nu au legături cu persoane care să desfăşoare activităţi subversive în favoarea unor organizaţii extremiste sau teroriste. Tot ceea ce fac este, după cum chiar ei susţin, comerţul cu animale, din care trăiesc împreună cu familiile, având copii la facultăţi în România. Mai mult decât atât, sirienii au susţinut că la începutul anului trecut au fost plecaţi în Turcia, unde au fost primiţi inclusiv de ministrul Agriculturii, pentru a pune bazele unei colaborări cu această ţară în vederea exportului de animale.
 
În final, Curtea de Apel a observat că „pârâţii desfăşoară o activitate economică semnificativă sub forma comercializării din România de animale vii către ţări din Orientul Apropiat, înregistrând vânzări de milioane de euro / dolari, domnul (…) deţinând în acest sens o societatea comercială ce exploatează o fermă în localitatea (…), România, precum şi o navă maritimă care asigură transportul mărfii achiziţionate din România şi (…) către zonele de vânzare, în timp ce domnul (…), frate, îl susţine activ în demersurile economice, fiind director în respectiva societate“, potrivit datelor oficiale.
 
„Pe fondul capacităţii economice menţionate, pârâţii au ales să desfăşoare raporturi comerciale cu organizaţia extremist teroristă indicată, implicată în conflictul armat din Siria, acceptând să îi furnizeze resurse de natură a satisface o nevoie primară a membrilor acesteia, anume hrana. Este indiferent scopul care a determinat intenţia părţilor pârâte de a acţiona astfel, anume dacă acesta a fost unul de apartenenţă ideologică la un curent radical sau unul pur mercantil, orientat exclusiv spre obţinerea de profit indiferent de co-contractant. Chiar şi o astfel de intenţie, anume aceea pur comercială, nu este de natură a justifica obiectiv acţiunea părţilor pârâte, întrucât presupune implicarea României în context internaţional ca bază de furnizare a unor resurse primare necesare unei organizaţii teroriste, cu consecinţa afectării securităţii sale externe pe fondul apartenenţei statului român la valorile, principiile şi alianţele de securitate proprii civilizaţiei occidentale.
 
În acest context, deşi pârâţilor le-a fost acordat statutul de refugiat în România, permiţându-li-se o manifestare plenară a personalităţii, inclusiv în domeniul economic, aceştia nu şi-au însuşit valorile promovate de statul român, aspect de natură a argumenta că prin conduita lor concretă constituie ameninţări reale, prezente şi suficient de grave la adresa unui interes fundamental al societăţii, adică securitatea naţională în plan extern, mai ales prin prisma capacităţii pârâţilor de mobilizare prin activitatea desfăşurată şi infrastructura disponibilă a unor resurse ce nu pot trece neobservate în plan internaţional în cazul dezvoltării unor relaţii contractuale cu Daesh“, se mai arată în motivarea instanţei.
 
„Spre a verifica credibilitatea poziţiei procesuale a părţilor pârâte, la termenul de judecată din data de (…) 2017, ambii pârâţi au fost întrebaţi asupra destinaţiei călătoriile rezultate a fi fost efectuate în perioada anterioară învestirii instanţei de judecată. Astfel, pârâtului (…) i-a fost indicat intervalul 13.12.2016 - 25.12.2016, acesta răspunzând de manieră neconvingătoare, reieşită inclusiv din observarea mimicii şi a tonalităţii vocii, mai întâi că s-ar fi deplasat în Turcia, iar apoi că s-ar fi aflat în Beirut, Liban. Într-adevăr, observând informaţiile furnizate de (…) constată că părăsirea de pârât a teritoriului României la data de 13.12.2016 şi revenirea din data de 25.12.2016 s-au făcut prin intermediul unor zboruri cu destinaţia Beirut.
 
Cu toate acestea, din probele prezentate ulterior chiar de pârât, a reieşit că în intervalul 14.12.2016 - 24.12.2016 domnul (…) a fost cazat în Shahin Tower Hotel din Tartus, Siria, fără a reieşi folosirea paşaportului ce îi fusese emis de autorităţile române. În ceea ce îl priveşte pe pârâtul (…), acestuia i-a fost indicat la termenul de judecată din (…) 2017 intervalul de trei luni ulterior datei de 11.11.2016, când rezultă a fi avut o ieşire cu autoturismul având nr. de înmatriculare (…), revenind la data de (…) prin (…) cu autoturismul având nr. de înmatriculare (…) în acest context, de aceeaşi manieră neconvingătoare, pârâtul a încercat să explice faptul că s-ar fi aflat în Republica (…) pentru achiziţia de animale, iar ulterior fiind interpelat asupra posibilităţii de prezentare a unor înscrisuri privind şederea sa legală în acel stat, a afirmat că ar mai fi călătorit şi către Liban cu nava maritimă menţionată anterior.
 
Cu toate acestea, din probele prezentate ulterior chiar de pârât (…) a reieşit că în intervalul 13.11.2016 - 17.02.2017 domnul (…) a fost cazat în Shahin Tower Hotel din Tartus, Siria, folosindu-se nu de paşaportul emis de autorităţile române, ci de un paşaport emis de autorităţile turce, pârâtul deţinând totodată şi un paşaport sirian. Toate aceste aspecte sunt de natură a infirma credibilitatea apărărilor prezentate de pârâţi în cauză, indicând o deplasare de dată recentă a acestora în Siria, susţinând astfel punctul de vedere al Parchetului şi coroborându-se cu celelalte probe prezentate de Serviciul Român de Informaţii.
 
Nu este determinant faptul că hotelul menţionat se găseşte într-o zonă - Tartus - aflată sub controlul forţelor guvernamentale siriene conduse de regimul Bashar al-Assad, deplasarea pârâţilor înspre teritoriul controlat de Daesh şi interacţiunea cu decidenţi ai organizaţiei teroriste nefiind exclusă, existând indicii credibile în acest sens“, tot potrivit deciziei magistraţilor.
 
Pe cale de consecinţă, instanţa a admis în parte cererea procurorilor şi a dispus declararea celor doi pârâţi ca indezirabili pentru un interval de opt ani.
 
Curtea de Apel a interzis autorităţilor statului român ca, în executarea măsurii de declarare a indezirabilităţii, să procedeze la o returnare prin îndepărtare sub escortă a celor doi pârâţi către Siria pe durata conflictului armat din acest stat, permiţându-le returnarea sub escortă către orice altă destinaţie.
 
Pe suprafaţa Siriei se desfăşoară un conflict armat declanşat la nivelul anului 2012, implicând forţele guvernamentale siriene, Statul Islamic al Irakului şi Levantului (ISIL, cunoscut şi ca ISIS) controlat de organizaţia extremistă teroristă Daesh, facţiuni kurde şi mai multe grupuri de revoluţionari, toate acestea luptând pentru dobândirea controlului asupra unei zone cât mai extinse din teritoriul statului sirian.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii