Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
13:49 21 10 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Directorii Răzvan Gabriel Trandafir, Liviu Aurelian Cazan şi Cristian Matei, achitaţi. Ce au scris judecătorii în motivare

ro

19 Sep, 2019 00:00 1518 Marime text

Tribunalul Constanţa a motivat decizia prin intermediul căreia a decis achitarea lui Răzvan-Gabriel Trandafir, la data presupuselor fapte director general interimar al Autorităţii Navale Române, Liviu-Aurelian Cazan, fost director general al Autorităţii Navale Române, şi a lui Matei Cristian, director general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Dunării Fluviale. Decizia Tribunalului Constanţa nu este definitivă, ea putând fi atacată la Curtea de Apel Constanţa.
 
Dosarul a fost instrumentat de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, „la data de 26 mai 2017, inculpatul Matei Cristian, în calitate de director al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu (CN APDF), cu încălcarea dispoziţiilor legale privitoare la buna gestiune financiară în administrarea patrimoniului public, a îndeplinit în mod defectuos, cu rea-credinţă, acte ce ţin de atribuţiile de serviciu, conducere, administrare și control“.
 
„Concret, acesta, împreună cu inculpatul Trandafir Răzvan-Gabriel, la instigarea inculpatului Cazan Liviu-Aurelian, a semnat un act adiţional la un contract de vânzare-cumpărare prin care un imobil a trecut, fără plată, din patrimoniul CN APDF Giurgiu în patrimoniul Autorităţii Navale Române (ANR). Aceste demersuri ale inculpaţilor au condus la producerea unui prejudiciu CN APDF Giurgiu în sumă de 255.372,726 euro fără TVA (reprezentând contravaloarea respectivului imobil), concomitent cu obţinerea unui folos necuvenit pentru Autoritatea Navală Română. Acţionând în această manieră, inculpaţii Matei Cristian și Trandafir Răzvan-Gabriel au urmărit fraudulos îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpatului Cazan Liviu-Aurelian, în cadrul dosarului penal mediatizat prin comunicatul nr. 496/VIII/3 din 16 mai 2017“, conform DNA.
 
Pe data de 2 aprilie, Tribunalul Constanţa a decis achitarea inculpaţilor, instanţa concluzionând că faptele reţinute de procurori nu există.

Mai mult, instanţa a respins acţiunea civilă formulată de partea civilă Autoritatea Navală Română în contradictoriu cu inculpatul Cazan Liviu Aurelian, pentru suma de 849.646,092 de euro, ca nefondată.

De asemenea, Tribunalul Constanţa a respins acţiunea civilă formulată de partea civilă Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu, în contradictoriu cu inculpaţii Cazan Liviu Aurelian, Trandafir Răzvan Gabriel şi Matei Cristian, pentru suma de 255.372,726 euro, ca nefondată.

„Ridica măsura sechestrului asigurător aplicată prin ordonanţa nr.168/11.05.2017, respectiv ordonanţa nr. 168/15.05.2017, ale DNA - Serviciul Teritorial Constanţa, la data rămânerii definitive a prezentei, asupra sumelor de bani din conturile bancare şi bunurilor imobile ale inculpatului Cazan Liviu Aurelian“, conform deciziei magistraţilor.

În motivare, Tribunalul Constanţa arată, printre altele, că „judecând din perspectiva comiterii de către inculpatul C.L.A. a infracţiunii de instigare la abuz în serviciu, în situaţia în care funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul a unui folos necuvenit, instigare realizată în raport de inculpaţii M.C., în calitate de autor şi T.R.G., în calitate de (…) de a-i determina să încheie un act adiţional având că obiect includerea în tranzacţie a corpului C1, fără a se plăti o diferenţă de preţ, concomitent cu obţinerea unui folos necuvenit pentru ANR, se apreciază că nu se poate reţine comiterea acestei infracţiuni, din moment ce, aşa cum s-a arătat mai sus, voinţa părţilor a fost foarte clară, la momentul încheierii tranzacţiei, dar şi în etapele, anterioară şi ulterioară acesteia“.

„Nu se poate susţine la acest moment că cele două instituţii contractante au înregistrat un prejudiciu cert, aşa cum a fost calculat şi nominalizat în rechizitoriu, preţul fiind stabilit de comun acord şi cu ştiinţa MT, iar obiectul contractului l-a constituit vânzarea GFC. De asemenea, intenţia de remediere a situaţiei prin încheierea actului adiţional a fost cunoscută de (…) şi acceptată de părţile contractante. De altfel, după raţionamentul urmărit de rechizitoriile întocmite, se susţine ipoteza prejudicierii atât a vânzătorului, cât şi a cumpărătorului, printr-o singură tranzacţie, încheiată de directorii generali cu încălcarea legii şi în detrimentul instituţiilor pe care le reprezentau, ceea ce este greu de întâlnit și  acceptat în realitate.

Prin urmare, actul adiţional nu a reprezentat un act ilicit comis de inculpatul M.C. în calitate de reprezentant al vânzătorului, cu complicitatea inculpatului T.R.G. în calitate de reprezentant al cumpărătorului ANR şi la cererea şi insistenţa inculpatului C.L.A., fost director la ANR şi care în afară de a face cele două sesizări ce vizau eroarea strecurată în contractul de vânzare-cumpărare, nu i se mai poate reţine că ar mai fi făcut vreun alt demers pe lângă ceilalţi doi inculpaţi trimişi în judecată pentru abuz în serviciu, respectiv complicitate la abuz în serviciu“, se mai arată în motivarea judecătorilor.

„Simpla solicitare scrisă, în sensul celor arătate mai sus, nu ar putea constitui un act de instigare a celor doi inculpaţi, fără să fie descrisă în vreun fel o acţiune concretă de determinare a acestora să procedeze de o manieră ilicită, la încheierea actului adiţional. Pe de altă parte, nici inculpaţii M.C. şi T.R.G. nu au comis un act de autorat sau complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu ce ar fi avut drept consecinţă producerea unui prejudiciu în patrimoniul CN, reprezentând contravaloarea corpului C1, şi care nu a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare, din moment ce aceştia au primit o sesizare formulată de C.L.A. şi care viza o inadvertenţă din contractul de vânzare-cumpărare încheiat în mod transparent. Urmare s acestei sesizări, au purtat discuţii la nivel instituţional, fiind implicat şi M.T., pentru a găsi o rezolvare la această omisiune și care oricum nu reprezenta voinţa părţilor de la momentul încheierii tranzacţiei“, potrivit motivării.

„De altfel, voinţa CN a fost liber exprimată încă de la început, în sensul că se doreşte vânzarea întregului imobil - Gara Fluvială Cernavodă şi se indică etapele ce se impun a fi urmate de ANR, pentru vânzarea prin negocierea directă. A se susţine la acest moment, de procuror şi chiar de CN, că ar exista un prejudiciu în patrimoniul CN este lipsit de logică, iar recunoaşterea acestuia nu ar însemna decât o îmbogăţire fără justă cauză pentru această instituţie, care a dorit vânzarea întregului imobil, iar la acest moment nu se încerca decât să se profite de situaţia creată, prin încheierea unui act notarial nedocumentat suficient, la momentul autentificării“, se mai arată în motivare.

Sursa text: rolii.ro

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii