Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:36 20 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#scrieDobrogea Mustafa Ismail Ali, un primar al Medgidiei de origine turcă (galerie foto)

ro

28 Apr, 2018 00:00 2282 Marime text

Acest primar de origine turcă a fost numit în funcție în condițiile în care Medgidia și Dobrogea se aflau sub stăpânire germano-bulgaro-turcă (1917-1918).
 
În perioada ocupației amintite, Medgidia va avea un primar bulgar, unul turc și unul german, locuitori ai orașului. Despre primarul turc se cunosc puține date. Cu ajutorul fiului său am reușit să creionez o parte a activității acestui edil al localității. Se născuse în Medgidia la 18 aprilie 1889 (la ora 6 dimineața), la casa părinților săi, Ismail Ali și Ismail Nazli, de pe strada Lină nr.4, actul de naștere fiind semnat de primarul Abdul Hagi Cherim.
 
Tatăl său era de profesie comerciant, ocupație pe care și-o vor însuși și fiii acestuia Ismail Mustafa Ali și Ismail Hasan. Muftiatul certifica faptul că absolvise patru clase primare la Școala Primară turcă din Medgidia, fiind elev în perioada 1898-1902. Va face parte din contingentul 1911, având gradul de soldat.
 
Acest lucru reiese din diferite acte din arhivele românești și bulgare. După 1920 va pleca din Medgidia și se va stabili la Bazargic alături de fratele său Hasan Ismail, deschizând mai multe afaceri, în special cu cherestea. La 11 noiembrie 1920 erau prezenți la Bazargic, lucru ce reiese dintr-un document aflat în arhivele bulgare.
 
Vor deveni refugiați în 1940 și se vor întoarce la Constanța, unde vor reînmatricula o firmă pe strada Ion Lahovari nr. 28, având drept activitate comerțul cu cherestea, cărbuni, lemne de foc și cereale. Comerțul pe care îl făceau se realiza în regie proprie. Își vor deschide filiale ale firmei, care avea emblema „Bradul Bucovinei“, la Basarabi - Murfatlar și la Cobadin.
 
În perioada în care s-a aflat în Cadrilater a deținut funcțiile de consilier comunal și ajutor de primar, lucru care reiese din declarația de refugiat din anul 1940. Printr-o procură specială datată 14 octombrie 1936, Mustafa Ismail avea dreptul de a face comerț în Cadrilater în numele lui Hasan Ismail.
 
Prin certificatul nr. 19262 din 29 aprilie 1942, se demonstra faptul că Mustafa Ismail Ali era cetățean român, fiind domiciliat în Constanța, strada Ion Grădișteanu nr. 62. A avut mai mulți copii, fiind căsătorit cu o româncă din Cadrilater (Ionescu Ecaterina), iar fiul său Sabin Togo, născut în 1949, își va lua numele mamei după instaurarea regimului comunist în România. Familia a fost persecutată de autoritățile comuniste, a dus-o foarte greu, iar proprietățile din Bulgaria au fost confiscate fără a se oferi despăgubire. A murit în 1950, în comuna urbană Basarabi, lăsând în urmă o familie numeroasă, hărțuită de autoritățile comuniste pentru originea și statutul social pe care le avea.
 
Fiul lui Ali Mustafa luptă și astăzi pentru a i se face dreptate și pentru a intra în posesia bunurilor confiscate de autoritățile bulgare.
 
Despre Adrian Ilie
 
Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius“ Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti.
Director adj. Școala Gimnazială „Constantin Brâncuşi“ Medgidia.
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea.
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul MEN.
Membru al Societăţii de Știinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi“ Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul MEN (Istorie / Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice - Medgidia.
Realizator emisiune istorică - Repere Istorice - Alpha Media TV.
 
Citeşte şi: 

#scrieDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia. Absolvenţi, organizarea în perioada comunistă şi reorganizarea după 1990 (VII)

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii