Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:47 23 05 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#scrieDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia. Absolvenţi, organizarea în perioada comunistă şi reorganizarea după 1990 (VII)

ro

19 Apr, 2018 00:00 726 Marime text
Printre absolvenţi de seminar care şi-au exercitat profesia de dascăl se numără: Iunus Abdul Reşid, învăţător de limba turcă din 1925, în anul şcolar 1939-1940, fiind suplinitor la Şcoala Primară nr. 1 din Medgidia. Suleiman Ibraim, absolvent al seminarului în 1935, cu media 8,11, dorea să suplinească la Şcoala Primară de Băieţi nr. 1 din Medgidia, dorinţă făcută cunoscută în 1940 Inspectorului Şcolar al judeţului, anexând la această cerere şi un certificat emis de Primăria Medgidia, în care se menţionau câteva motive familiale. Acesta locuia pe strada Dumbrava Roşie nr. 10. Cairula Boşnac solicita suplinire în Valea Dacilor, unde predase timp de nouă ani. Ibrahim Cadri dorea suplinirea postului de Limba turcă la Medgidia, în locul lui Zahit M. Boztuna, ce avea atribuţii de control. Mehmet Fehmi, ce profesa din anul 1910, solicita un post de profesor de Limba turcă la Şcoala Primară turcă din Medgidia în anul 1938. Izet Ismail, absolvent al Seminarului Musulman în 1934, dorea suplinire în Medgidia.
 
Profesorul de istorie Vasile Vasilescu, viitor primar al urbei, este elogiat de prof. Kemal Karpat, absolvent la rândul său al Seminarului Musulman, acesta aducându-şi aminte de seriozitatea profesională şi talentul de a face orele foarte atractive.
 
Ali Seit Memet, absolvent al seminarului în 1933, fusese învăţător la Şcoala Primară nr. 1 de Băieţi din Medgidia.
 
Hamdi Abi, învăţător de limba turcă din Medgidia, fiu al unui cafegiu, pe nume Abi Acmola, ce locuia pe strada Griviţei nr. 33. A profesat, printre altele, la Şcoala Mahomedană de Fete din Medgidia în anii şcolari 1945-1946 şi 1946-1947. Ulterior, odată cu venirea comuniştilor la putere, şcoala aceasta a fost naţionalizată.
 
Memet Amet a absolvit seminarul în 1923 şi a funcţionat ca pedagog al seminarului în anii 1922-1923, apoi ca învăţător la şcoli din judeţ, la Medgidia la Şcoala de Băieţi nr. 1 în perioada 1932-1933 şi 1933-1934, iar în anul şcolar 1947-1948 la Şcoala Primară Musulmană de Fete din Medgidia. La aceeaşi şcoală a funcţionat ca învăţător Şucri Apas, născut în Medgidia la 7 septembrie 1916, absolvent al Seminarului Musulman, promoţia 1938, având domiciliul pe strada Dumbrava Roşie nr. 6 din Medgidia. Acesta a profesat din 1945 până în 1948, la Şcoala Mahomedană de Fete din Medgidia.
 
Şaban Muharem, învăţător de limba turcă, absolvent al Seminarului Musulman în 1948, solicita un post în Medgidia pentru „luminarea fiilor poporului“. Ali Seit Memet din Medgidia, absolvent al Seminarului Musulman, promoţia 1933, a activat ca învăţător la Medgidia la Şcoala de Băieţi nr. 1 (1934-1938), la Şcoala Mahomedană de Fete din Medgidia (1938-1943), Şcoala din Gherghina (1943-1947), iar în 1948 va fi numit la Şcoala Naţionalizată Turcă din Medgidia.
 
Datorită acestor dascăli avem posibilitatea de a cunoaşte ocupaţii, nume de străzi care există şi astăzi şi instituţii de învăţământ.
 
Dintre absolvenţii seminarului, unii au ocupat importante demnităţi, precum: Izet Baubec - preşedinte al Tribunalului Mahomedan Constanţa, Izet T. Caia - preşedinte al Tribunalului Mahomedan Caliacra, Osman Bectaş - preşedinte al Tribunalului Mahomedan Durostor, Cadâr Bectemir - muftiu de Caliacra; Isleam Ali - confesor militar (promoţia 1905), Sabri Remzi - profesor al Seminarului Musulman (promoţia 1906), Etem Curt Mola - muftiu de Tulcea şi muftiu General (promoţia 1906), Seit Veli Reşid - muftiu de Constanţa (promoţia 1910), Sadâc Bolat Septar - muftiu de Constanţa (promoţia 1911), Halil Cadâr- muftiu de Constanţa şi al judeţelor Durostor şi Silistra (promoţia 1915), Resul Nuri - muftiu de Constanţa (promoţia 1916), Şaip H. Abduraman - muftiu de Constanţa (promoţia 1916), Mustafa Curt Amet - muftiu de Constanţa (promoţia 1922), Iacub Hagi Mehmet - muftiu de Constanţa (promoţia 1925), Husein Mujdaba - muftiu de Tulcea (promoţia 1925), Sadâc Ibram - muftiu de Constanţa (promoţia 1929) ş.a.
 
Învăţământul în limba maternă a supravieţuit după 1948, odată cu instaurarea regimului comunist, existând şcoli tătare şi turceşti. Majoritatea tătarilor se confruntau cu analfabetismul, neştiind carte, sau prea puţină, şi aceasta numai în limba tătară. În 1948, 10% din numărul populaţiei turco-tătare a trecut prin cursul de alfabetizare.
 
Introducerea limbii tătare era gândită ca reprezentând o contrapondere la cea turcă, limbă a unui stat capitalist. Seminarul (medrese) a încetat să mai pregătească învăţători de limba turcă, pregătind doar imami. Cursurile durau patru ani, programa fiind schimbată în conformitate cu noile cerinţe, iar studiile fiind echivalate cu şcoala profesională. Sala mare din corpul de vest este transformată în dormitor, iar clasa de lângă ea devine bucătărie. Se vor înfiinţa şcoli de ciclul II la Medgidia, fiind desfiinţate în anul şcolar 1959-1960.
 
În 1956-1957, şcolile cu învăţământ religios şi laic în limba turcă au fost închise, favorizându-se şcolile cu predare în limba tătară. O astfel de şcoală exista la Medgidia, ce va funcţiona în perioada 1948-1960, desfăşurându-şi activitatea sub numele de Colegiul Pedagogic Tătar, transferat mai târziu la Constanţa. După 1959, cursurile au fost reduse la doi ani. În ceea ce priveşte seminarul, acesta pregătea doar hogi, dar îşi va înceta activitatea în anii 1965-1966.
 
Desfiinţarea Seminarului Musulman din Medgidia, ce avea drept menire pregătirea hogilor, a scăzut şi mai mult interesul pentru afirmarea spirituală. La acest lucru a contribuit şi ateismul societăţii comuniste. Interesul devine din ce în ce mai scăzut faţă de această manifestare.
 
Totodată, se desfiinţa şi Secţia de Limbă Tătară de la Universitatea din Bucureşti. După desfiinţarea Seminarului Musulman nu a mai fost format niciun imam, elitele au fost marginalizate de regimul comunist, iar publicaţiile în limba maternă au dispărut. Între anii 1920 şi 1967 s-au înscris la seminar 504 elevi şi au absolvit 402. Au fost 42 de generaţii de absolvenţi, într-un secol de existenţă. În anii şcolari 1931-1932; 1940-1941; 1962-1963; 1964-1965 şi 1965-1966, seminarul nu a avut absolvenţi.
 
Clădirea a trecut în proprietatea statului, fiind în folosinţa Primăriei, care a închiriat-o pentru diverse activităţi. În anul 1990, în clădire se afla sediul Cooperativei „Arta meşteşugarilor“, care a deschis aici şi un atelier de confecţionat covoare manuale. În spaţiul mescidului îşi desfăşura activitatea un partid politic. În anul 1992, atât medrese, cât şi mescidul sunt eliberate de Cooperativă, rămânând închise.
 
După anul 1993 se vor relua cursurile, iar prima promoţie le va finaliza în anul şcolar 1996-1997 (23 de absolvenţi). În anul 1995 era reintrodus învăţământul în limba turcă, pentru clasele I-XII. Lua fiinţă Liceul Teologic şi Pedagogic Musulman „Kemal Atatürk“, care avea rolul de a continua tradiţia istorică a vechiului Seminar Musulman din Medgidia (art. 2 din protocolul semnat la 13 iulie 1995), inaugurat în prezenţa preşedinţilor celor două republici, Ion Iliescu şi Suleyman Demirel, la 18 aprilie 1996. Primii directori au fost Şaip Meneveli şi Mustafa Keskin, reprezentant al Republicii Turcia. Se va transforma în anii 2000-2001 în Colegiul Naţional „Kemal Atatürk“ din Medgidia. A fost condus de Chengiali Ervin, iar în prezent, de Mologani Accan.
 
În 1996, prin sentinţa civilă nr. 232, clădirile ce compuneau ansamblul Seminarului Musulman din Medgidia, mesgidul, medrese şi hammam-ul, au intrat în proprietatea Muftiatului Cultului Musulman din România, spre folosinţa lor de către comunitatea musulmană din Medgidia. Din 1992 până în 1996 au rămas neutilizate, fără pază, înregistrându-se un grad avansat de deteriorare. În anii 2000, din cauza traficului greu din zonă, dar şi a degradării construcţiilor, au avut loc prăbuşiri ale zidurilor.
 
În 1997-1998 au absolvit 17 elevi, în 1999-2000 au absolvit 37 de elevi, iar în 2000-2001 au absolvit 17 elevi la profilul teologic şi 21 elevi la profilul pedagogic.
 
Elevii absolvenţi primesc atestat şi pot practica profesia de imam, iar absolvenţii profilului pedagogic beneficiază de aceleaşi drepturi cu cele ale oricărui absolvent de liceu pedagogic din ţară. Între 7 şi 8 iulie 2001, a fost sărbătorit Centenarul Seminarului Musulman din Medgidia, eveniment care a implicat deopotrivă Muftiatul Cultului Musulman şi UDTTMR. Cu acest prilej a apărut o broşură care vine să încununeze activitatea acestei şcoli de prestigiu. Coroborând aceste date cu cele din Anuarele Seminarului Musulman din Medgidia, dar şi cu alte informaţii şi imagini, am reuşit să îmbunătăţim şi să completăm istoria acestei instituţii de educaţie şi cultură.
 
Seminarul Musulman din Medgidia (Medrese şi Mesgid) reprezintă un monument istoric înscris în Lista Monumentelor Istorice/2010 la poziţia 610, cod CT-II-m-B-02910. Se propune construirea unui edificiu nou pe locul fostului seminar şi al micii geamii, cu punerea în valoare a vestigiilor fortificaţiei medievale descoperite. Construcţia noului edificiu este estimată la 1.776.000,00 de euro, având aria construită de 1.320,00 mp, din care costuri pentru proiectare estimate la 58.600,00 de euro. Suma totală necesară realizării investiţiei se ridică la 3.494.650,00 de euro.
 
Realizarea Centrului de cultură şi tradiţie turco-tătară din Medgidia se adresează membrilor comunităţilor turcă şi tătară din Dobrogea, putând reprezenta un factor polarizator şi un exponent al culturii şi tradiţiilor musulmane, dar şi un factor de afirmare pentru oraş.
 
Despre Adrian Ilie
 
Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius“ Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti.
Director adj. Școala Gimnazială „Constantin Brâncuşi“ Medgidia.
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea.
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul MEN.
Membru al Societăţii de Știinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi“ Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul MEN (Istorie / Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice - Medgidia.
Realizator emisiune istorică - Repere Istorice - Alpha Media TV.
 
Citeşte şi:
 
#scrieDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1902-1912)
 
#scrieDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1912-1922) (II)
 
#citeșteDobrogea Învățământul vocațional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1923-1932) (III)
 
#citeşteDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1923-1932) (IV) (galerie foto)
 
#scrieDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1932-1947) (V)
 
#citeşteDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1947-1967) (VI)
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii