Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
01:19 26 05 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#scrieDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1923-1932) (IV) (galerie foto)

ro

29 Mar, 2018 00:00 1006 Marime text
Din 1912, la iniţiativa lui Demirgean Munip, absolvenţii Seminarului Musulman din Medgidia au format „Asociaţiunea cu scop cultural şi educativ“. Din 1929, asociaţia şi-a modificat statutul de conducere şi a devenit persoană juridică. Până la acest moment, şcoala avusese 700 de elevi, din care au absolvit cursul complet 141. Regulamentul de funcţionare al seminarului fusese întocmit de Alexandru Alecu, care propusese din 1913 modificarea lui, mai cu seamă în privinţa celor două vacanţe de Ramazan şi de Kurban Bairam, care nu permiteau acoperirea materiei de studiu.
 
De asemenea, propunea, în calitate de director, înlocuirea limbii arabe cu limba turcă, pentru a „izgoni la sigur papagalismul din şcoală“. Aici se referea la faptul că araba era o limbă grea, pe care elevii nu o stăpâneau la perfecţie, fiind nevoiţi să înveţe pe de rost pasaje întregi. Regulamentul privitor la vacanţe a fost aprobat prin Decretul Regal nr. 699/1923.
 
O altă modificare adusă regulamentului seminarului a fost legată de articolul 14, prin Raportul din 27 martie 1929, al directorului Andrei Avram. Se solicita micşorarea numărului de profesori examinatori ai elevilor ce terminau cursurile seminarului. Se propunea ca din comisia de examinare să facă parte doi delegaţi ai ministerului, doi profesori musulmani, doi profesori români şi un maestru de muzică vocală. Această propunere a fost aprobată prin Decretul Regal nr. 171, din 1 iunie 1929.
 
Dintre profesorii seminarului sunt de amintit: Andrei Avram, C. Arsenescu, Sabri Refi, Halil Abdurahim, Sadâc H. Baccâ, Niyazi Ismail, Memet Vahid, V.N. Vasilescu, Gh. Zamfirescu -Română şi Drept, Petre Dragoş - Română şi Pedagogie, Dr. I. Constantinescu, Hafuz Geafer Ali - muzică bisericească, Mircea Dragomirescu - muzică vocală şi gimnastică, Emin Omer - desen, caligrafie, R. Oprişan - institutor, Ferhat Abdula-institutor, Husein Suleiman, pedagog, Zahid Memet, pedagog.
 
Au fost înscrişi 137 de elevi, au promovat 113, 19 au rămas corijenţi, un repetent, un eliminat (din cauza faptului că a fost prins în stare de ebrietate!). Au primit burse din partea statului 23 de elevi din clasa I şi şapte elevi din celelalte clase. Rezultatele examenului s-au aprobat prin Ordinul nr. 37106/1929. Vasilescu Vasile, fiind şi director al şcolii gimnaziale din localitate, dar şi profesor suplinitor de istorie la seminar, a fost învoit două săptămâni pentru pregătire pedagogică la Bucureşti.
 
Majoritatea elevilor erau interni, locuind la internat, iar un număr redus locuia în gazdă, în oraş. Existau patru dormitoare, dar erau insuficiente, fiind nevoie de încă un dormitor. Se constată insuficienţa veselei, a saltelelor pentru paturi, a lenjeriei şi a păturilor. Comitetul şcolar era condus de dr. Ibrahim Themo, în calitate de preşedinte, şi Andrei Avram - secretar-casier, Sabri Refi - cenzor, Emin Omer - contabil.
 
Bugetul de venituri şi cheltuieli în 1929 a fost: venituri - 1.105.315,50 de lei, cheltuieli - 1.039.180,20 de lei, fiind un sold de 66.135,30 de lei.
 
În anul 1931 printre absolvenţi figurau: Aşim Isleam, Aziz Abdula, Agi Kerim Mustafa, Cairula Boşnac (Valea Dacilor), Enver H. Asan, Fetisleam Murat (Cotu Văii), Ismail H. Ahmed, şef de promoţie cu media 8,37 (Constanţa), Iusuf Duagi (Vârtop), Ismail H. Etem, Memet Mustafa, Mujdaba M. Ali, Muselem Musa (Mihail Kogălniceanu), Mustegeb Husein (Conacu), Mursel Abidin, Nasub Arif, Nuri Ibraim, Nazif Husein, Refic Abduraim, Reşad H. Abdula (Valu lui Traian), Şaib Mustafa, Faic H. Memet (Valea Seacă), Suliman Abdula.
 
Dintre profesori, îi amintim pe Ghenadie Ilie, care preda limba română şi pedagogia, iar pedagogi erau Constantin Avram şi Nuri Ibraim. Andrei Avram deţinea funcţia de preşedinte al Comisiunii pentru examinarea absolvenţilor, iar dr. Ibrahim Themo deţinea funcţia de preşedinte al Comitetului şcolar. Bugetul de venituri şi cheltuieli era: venituri - 2.829.383,30 de lei; cheltuieli 2.743.162 de lei, iar soldul 86.221,30 de lei.
 
Au fost înscrişi 156 de elevi, 106 erau promovaţi, 21 erau corigenţi, doi repetenţi, 25 de retraşi, un eliminat (clasa a V-a), unul amânat medical.
 
Cursurile au fost întrerupte cinci zile, în perioada 15-19 ianuarie, din cauza epidemiei de gripă. Au fost înregistraţi 123 de bursieri, care au beneficiat de hrană şi cazare în internat. La 1 mai, prin demisia dr. Ioan Constantinescu, a fost numit dr. Ibrahim Themo. Şcoala a fost vizitată de inspectorii T.P. Păcescu şi Marcel Botez. Au fost organizate bilunar şezători pentru elevi constând în coruri alese, lecturi din autori români şi străini, recitări, teatru, şedinţe de radio.
 
Se va introduce studiul limbilor străine (franceza, germana) şi a unor noi discipline precum astronomia, metodica, didactica, pedagogia, chimia. Până în 1932, aspectul vestimentar era specific celui otoman: turban sau fes şi şalvari şi giubbe (anteriu). După introducerea reformelor lui Kemal Mustafa Atatürk, a fost schimbată uniforma, fiind introduse şapca, costume după moda occidentală şi matricole cusute pe mâneca hainei.
 
Se va folosi alfabetul arab în paralel cu cel latin introdus la seminar după 1930, lucru care se întâmpla şi în şcolile elementare turce din Medgidia şi Dobrogea. În 1935, programa seminarului era contestată pentru că unele discipline precum persana şi araba aveau un spaţiu major alocat în comparaţie cu alte discipline. Ambasadorul Turciei la Bucureşti, Suphi Tanrîöver, vizita seminarul şi se arăta nemulţumit de programul acestuia, cerând o refacere imediată.
 
În anul 1932, profesori ai seminarului erau: Andrei Avram, definitiv, Geografie şi Ştiinţe naturale, C. Arsenescu, definitiv - Matematică, Sabri Refi, definitiv - Istoria Religiei, Halil Abduraim, definitiv - Araba, Sadâc Baccâ, definitiv - Legislaţie musulmană, Abdula Abdulatif, provizoriu - Interpretarea Coranului, Ibraim Kadri, suplinitor - Limba Turcă, V.N. Vasilescu, suplinitor - Istorie, Petre Dragoş, suplinitor - Română şi Pedagogie, Ghenadie Ilie, suplinitor - Română şi Drept, Dr. Ibrahim Themo - Igienă, Mircea Dragomirescu, provizoriu - Muzică vocală şi Gimnastică, Desen şi caligrafie, H. Geafer Ali, suplinitor- Muzică bisericească, R. Oprişan şi F. Abdula, institutori la Şcoala de aplicaţie. Personalul de conducere şi administrativ era compus din: Andrei Avram - director, Sadâc H. Baccâ - subdirector spiritual, Emin Omer - secretar, Ghenadie Ilie - pedagog, Sefer Izet - pedagog.
 
Existau: clasa a II-a, a III-a, a IV-a, a V-a, a VI-a; a VII-a. Numărul total de elevi a fost 104, promovaţi - 92, corigenţi - cinci, retraşi - unul. Profesori români erau şapte, din care trei definitivi, iar musulmani, şapte, din care doi definitivi. Nu au fost absolvenţi ai clasei a VIII-a. Clasa a I-a a fost redusă pentru realizarea economiilor, în condiţiile crizei social-economice.
 
Comitetul şcolar îl avea drept preşedinte pe Ibrahim Themo, iar Andrei Avram deţinea funcţia de secretar, nouă profesori având calitatea de membri. Suma prevăzută în buget pentru seminar a fost de 3.251.403 lei, din care au fost încasaţi efectiv 2.246.387 de lei.
 
La 30 noiembrie 1931 înceta din viaţă după o grea suferinţă profesorul Mehmet Ismail Niyazi, prilej cu care a fost ţinut la finele anului şcolar un moment de reculegere. Personalitate a şcolii şi a oraşului, a fost regretat de colegi, elevi şi de întreaga suflare musulmană.
 
Datorită profesorului Mehmet Niyazi în anul 1914 apare ziarul Işik (Lumina) în prima tipografie cu litere arabe din România, având aceeaşi denumire cu ziarul. Director al acestui periodic era Cevdet Kemal, iar redactor-şef era însuşi Mehmet Niyazi. Această tipografie a funcţionat o perioadă scurtă, fiind închisă în 1916. Tot aici va fi tipărit primul manual autohton în limba turcă destinat şcolilor primare, un ghid de conversaţie turco-român şi o carte de igienă (Hifzi Sihha) a profesorului şi medicului Ibrahim Themo.
 
Încă din anul 1901 apare la Medgidia ziarul Dobrogea în limba turcă şi română, iar în anul 1930 apare revista Emel, al cărei nume este recomandat de poetul Mehmet Niyazi. Acesta va scoate la tipografia proprie ziarul Teşvik (Ajutorul) şi revista Mektep ve Ayle (Şcoala şi familia), ce poartă amprenta gândirii marelui poet. Revista avea o apariţie lunară şi o existenţă nu foarte îndelungată.
 
La Medgidia continua să fie tipărit ziarul Dobruca (Dobrogea), de către profesorii Halil Fehim şi Ibrahim Cadri, de la Seminarul Musulman din Medgidia. Va avea o existenţă efemeră până în 1923. Un alt profesor, din cadrul aceluiaşi seminar, Ibrahim Cadri, edita ziarul Tuna (Dunărea), în anul 1925. Profesorul Habib Hilmi tipărea la 22 mai 1929 ziarul Hak Söz (Adevărul), în limba turcă, ce a apărut până în anul 1941.
 
Un colaborator al ziarului Türk Birligi (Unitatea turcă), ce a apărut un deceniu, între 1930-1940, a fost şi dr. Ibrahim Themo. În revista Emel (Idealul), au publicat foşti elevi ai Seminarului Musulman, discipoli ai profesorului Mehmet Niyazi.
 
În această perioadă se remarcă activitatea deosebit de fecundă a profesorilor pe tărâmul editorial şi a absolvenţilor seminarului care vor ocupa importante funcţii clericale.
 
Despre Adrian Ilie
 
Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius“ Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti.
Director adj. Școala Gimnazială „Constantin Brâncuşi“ Medgidia.
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea.
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul MEN.
Membru al Societăţii de Știinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi“ Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul MEN (Istorie / Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice - Medgidia.
Realizator emisiune istorică - Repere Istorice - Alpha Media TV.
 
Citeşte şi:
 
#scrieDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1902-1912)
 
 #scrieDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1912-1922) (II)

#citeșteDobrogea Învățământul vocațional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1923-1932) (III)

 
#scrieDobrogea Panairul de la Medgidia sau sărbătoarea Sfântului Dumitru (galerie foto)
 
#scrieDobrogea Geamia din Medgidia - o construcţie emblematică şi un simbol al oraşului (galerie foto)

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii