Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
01:58 22 05 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

O inscripţie în onoarea împăratului Augustus, descoperită la Mangalia

ro

17 Jan, 2018 00:00 1616 Marime text

Pe insula din sud-estul oraşului Mangalia, în imediata apropiere a plajei, în urma unor ploi torenţiale, a apărut o parte dintr-un bloc de marmură pe care se afla o inscripţie. Informaţii despre acest fragment arhitectonic am publicat, pe larg, împreună cu dr. Ion Pâslaru şi dr. Sergey Saprykin, în volumul „Kallatida“, apărut în anul 2014. Fragmentul arhitectonic se afla în stratul de pământ adus din zona oraşului Mangalia, în timpul construcţiilor intensive de locuinţe din anii ’50 - ’60 ai secolului al XX-lea.
 
Blocul de marmură, de dimensiune medie, reprezintă un fragment al unui detaliu arhitectural - arhitravă sau cornişă - cu restul plăcii externe a antablamentului, provenit dintr-o clădire antică de interes public. Lungimea blocului de marmură este de 120 cm, lăţimea de 53 cm, iar înălţimea de 20 cm. Presupunem că lungimea iniţială ar fi fost de aproximativ 170-172 cm. Suprafaţa superioară a laturii frontale, cu lăţimea de 4 cm, este mult mai atent prelucrată, în timp ce cealaltă suprafaţă este mai puţin netedă şi prelucrată mai neglijent.
 
Fragmentul este deteriorat pe toate laturile. Partea superioară a acestuia este cioplită puternic, iar cel mai profund clivaj se observă în partea stângă a dalei. Clivajul a secţionat arhitrava, în urmă lui păstrându-se puţin mai mult de jumătate din lungimea piesei arhitectonice. În partea dreaptă au rămas vizibile resturile părţii externe a arhitravei, a cărei friză este bine netezită. Pe aceasta pot fi citite foarte clar literele greceşti, cioplite pe două rânduri, din care s-a păstrat doar jumătatea dreaptă. Înălţimea literelor este de 38-40 mm, lăţimea de 35-40 mm, iar distanţa dintre litere este cuprinsă între 5 şi 10 mm.
 
La distanţa de 16 cm de la margine, pe spatele plăcii, în centru, există o scobitură de 3,5x3,5 cm, cu o adâncime de 3,5 cm şi cu urme de plumb, prin care, evident, această placă era îmbinată cu o altă placă de la un portic sau de la faţada unei clădiri. Marmura este de culoare albă. Calitatea ei nu este foarte bună şi nu există paiete de spărtură. Textul inscripţiei, în limba greacă, este următorul:
‘Ο δάμος [...] ν καΊ τoγυμνάσιον Καίσαρι ΣεβαστΩι
‘Ο δάμος [ό Καλλατιανῶν......]ν καί τὸ γυμνάσιον Καίσαρι Σεβαστῶι
În traducere: „Poporul (oraşului Kallatis...) a dedicat gimnazium lui Cezar Augustus“.
 
Inscripţia este scrisă în dialectul doric, tipic pentru Callatis, colonie a Heracleei Pontice. Inscripţia poate fi datată la sfârşitul sec. I a.Chr. sau începutul sec. I. p.Chr. În vederea susţinerii acestei datări avem, în primul rând, conţinutul inscripţiei şi, mai precis, menţionarea împăratului Augustus (anii 30-14 a.Chr.). Indicatorii paleografici nu intră în contradicţie cu această concluzie: liniile contururilor literelor sunt late, în special: sigma, omicron, omega, alfa, mu, hasta transversală ruptă a literei alfa, hastele paralele ale literei sigma.
 
În general, fontul inscripţiei este apropiat de singurul document epigrafic din Callatis, cu menţionarea Autocratului Cezar Augustus (ISM III 58:.. Αύτοκράτορι Καίσαρι Σεβαστῶι τοῢς κείονας τᾶς στοιἀς. ‘Ο δάμος - „Împăratului Cezar Augustus poporul a (dedicat) coloanele porticulului“, anii 3/2 a.Chr. - 14 p.Chr.). Potrivit opiniei lui Alexandru Avram, această inscripţie a fost realizată în timpul vieţii împăratului, spre sfârşitul domniei sale.
 
Inscripţia indică faptul că cetăţenii Callatisului, după decizia Adunării Poporului, au construit (sau reconstruit) un gimnaziu, care a fost dedicat lui Cezar Augustus. Cu toate acestea, ultima literă, „Ν“, a cuvântului, în partea pierdută din inscripţie, şi cuvântul καί arată că împreună cu gimnaziul a fost construit sau reparat încă un edificiu, care a fost consacrat împăratului roman. În perioada Imperiului, în mai multe oraşe din provinciile de est au fost construite: gimnazii, stoiiexedre, diverse porticuri şi colonade. Ele au fost ridicate de gimnasiarhi şi alţi cetăţeni bogaţi, mărturie fiind inscripţiile de pe arhitrave.
 
Adăugarea în inscripţie a cuvântului în cazul acuzativ, care precedă menţiunea despre gimnaziu, şi unită cu el într-un complex de construcţii, care făceau parte din gimnaziu, evocă unele dificultăţi. Dacă în partea pierdută a inscripţiei s-ar fi înţeles clădirile ce intrau în gimnaziu, ca de exemplu locul cu nisip, baia, camerele pentru atleţi şi personalul de serviciu, atunci pe primul loc ar fi fost, probabil, menţionat gimnaziul însuşi.
 
Însă noi avem ultimele litere din cuvânt, care se referă la o clădire ce a avut, probabil, un impact mai mare asupra callatienilor decât gimnaziul, şi, în acest caz, importanţa ei pentru cetăţeni era aproape egală. Este posibil ca această clădire să fi fost chiar mai importantă decât gimnaziul. Aşadar, în inscripţia de dedicare, clădirea este pusă pe primul loc. Nu există nicio îndoială că această clădire a fost legată de gimnaziu şi de funcţiile care îi erau atribuite, deoarece ambele construcţii îi erau dedicate lui Cezar Augustus.
 
În consecinţă, în oraşul Callatis, în timpul împăratului Augustus exista deja un portic decomandat, care se afla în agora şi era dedicat primului principe şi fondatorului Imperiului Roman. În acest caz, ipoteza că inscripţia publicată dovedeşte că stoia şi gimnaziul erau dedicate lui Augustus îşi pierde valoarea. Cu anumite rezerve, putem afirma că, împreună cu gimnaziul, în inscripţii este menţionat un stadiu care, în clădirile de acest tip, apărea ca o structură separată, deşi, funcţional, a fost asociat cu gimnaziul, formând un întreg.

Alexandru Avram a prezentat ipoteza că o colonadă, stoia, sală sau cameră, ce închidea sala din spate, se afla în agora Callatisului, care a fost construită în timpul lui Augustus. Este foarte probabil ca, în acest caz, gimnaziul şi încă o clădire să se fi situat în agora acestui polisAgora seamănă cu o construcţie de tip forum roman, cu o structură bine definită sub forma unei curţi, cu porticuri în trei părţi şi bazilici. În opinia autorului, construirea altarului din Callatis a fost asociată cultului zeiţei Roma şi al lui Augustus, pentru ca, după instituirea cultului imperial, dedicarea clădirii împăratului să se efectueze doar după decizia Poporului, adică Adunarea Poporului şi Consiliul. După opinia lui Alexandru Avram, în agora este posibil să se fi aflat un templu al lui Augustus şi al Romei înconjurat de coloane sau altarul lui Augustus.
 
Ridicarea construcţiilor în Callatis, asociate cu adorările lui Augustus, se încadrează în strategia generală şi politica de creare a unor complexuri sacre dedicate împăratului divinizat pe tot cuprinsul Imperiului, îndeosebi în provinciile estice. După venirea la putere a lui Octavian Augustus şi cu prilejul proclamării lui ca Cezar Augustus, în Callatis a început reconstrucţia agorei, cu scopul de a crea un temenos al cultului noului împărat. Acest lucru ar putea fi o consecinţă a consolidării influenţei romane în zona de coastă a Dobrogei, după expediţia militară a lui Marcus Licinius Crassus împotriva tracilor, în anii 29-27 a.Chr. Ca urmare, această zonă a Dobrogei, până în anul 15 p.Chr., s-a aflat sub administrarea guvernatorului provinciei Macedonia şi a devenit un district administrativ cu denumirea de praefectura orae maritimae.
 
După cum am precizat la începutul acestui articol, mai multe detalii despre inscripţia descoperită conţine studiul publicat în volumul „Kallatida“, unde, la final, împreună cu dr. Ion Pâslaru şi dr. Sergey Saprykin, am menţionat următoarele: Callatis a devenit unul dintre pilonii principali ai domniei romane în Vestul Ponticii, întrucât polisul a stabilit relaţiile cu romanii imediat după înfrângerea lui Mitridates Eupator, încheind un acord bilateral de prietenie şi alianţă. În agora polisului a început să se construiască un complex sacru - Caysareon local, care a avut destinaţia de loc de cult al împăratului roman. Acesta a inclus o serie de clădiri, printre ele altarul lui Augustus şi gimnaziul, care a existat şi înainte, dar în timpul lui Augustus a fost reconstruit şi s-a transformat într-unul dintre centrele de cult ale noului împărat roman. Ulterior, în perioada formării cultului Augustus Divi, la agora şi în apropiere de gimnaziu au început să se construiască noi edificii.

Despre Sorin Marcel Colesniuc              

Dr. Sorin Marcel COLESNIUC, cercetător ştiinţific, a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi a primit titlul de DOCTOR în istorie la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. De asemenea, a absolvit un master în ştiinţe politice la SNSPA Bucureşti, specializarea „Securitate şi Diplomaţie”. A fost directorul Muzeului de Arheologie „Callatis” Mangalia în perioada 2009 – 2013, apoi şeful Muzeului „Callatis” (din cadrul Complexului Cultural Mangalia) în perioada 2013 - 2017. A iniţiat şi coordonat sute de proiecte culturale şi a participat la numeroase conferinţe, colocvii şi sesiuni ştiinţifice, naţionale şi internaţionale. Pentru activitatea ştiinţifică şi culturală a primit numeroase premii, diplome şi distincţii. A publicat opt cărţi ca autor sau coautor şi coordonator ştiinţific, peste 70 de studii în reviste ştiinţifice de specialitate şi peste 400 de articole în reviste de cultură şi ziare, prin care a popularizat istoria locală şi naţională. Cea mai importantă realizare a sa, în plan profesional, o reprezintă recuperarea de la Moscova, în anul 2011, a singurului papirus antic descoperit pe teritoriul României. Papirusul fusese trimis la Moscova pentru conservare şi, timp de jumătate de secol, toţi oamenii de ştiinţă din România l-au considerat ca fiind pierdut.

Citeşte şi:  
Colaborare ZIUA de Constanţa
Sorin Marcel Colesniuc propune o nouă serie de articole pentru pasionaţii de istorie

  
Interviu online cu cercetătorul ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc. Tema este - „Ce a însemnat Primul Război Mondial pentru Dobrogea“
 
Declarațiile date de Nicolae Iorga la Mangalia au dus la demisia guvernului pe care îl conducea (galerie foto)

Ti-a placut articolul?

Comentarii