Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
17:46 23 04 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Doi fraţi viteji (IV)

ro

09 Mar, 2019 00:00 791 Marime text
Santo împreună cu prinţesa Anandi aveau acum un copil, un băiat pe nume Imer pe care îl iubeau ca pe ochii din cap, însă după mulţi ani de linişte şi pace, în regatul tânărului maharajah se ivi o nouă provocare: un mare vultur ameninţa ţinuturile, furând animalele din gospodării, atât ale sătenilor, cât şi ale curtenilor, lăsând câmpurile pustiite, fără oile, vacile şi caprele ce păşteau liniştite, aducând astfel foametea în regatul indian. Acest vultur mai fura şi copiii mici, lăsând familiile triste şi îndrurerate, plângând neîncetat după cei dispăruţi.



- Santo, am venit să îţi dau o mână de ajutor pentru că am auzit despre marele vultur ce se hrăneşte atât cu animale cât şi cu oameni, spuse Raj.
- Îl voi chema pe vulturul meu drag, Pia, care ne-a ajutat cu mult timp în urmă să aflăm unde este marele maharajah, tatăl lui Anandi, şi îl voi ruga să îl urmărească pe acest vultur pentru a-mi spune ce este cu el, răspunse Santo.
Ca la un semn, Pia coborî la picioarele lui:
- Am auzit ce s-a întâmplat şi ţi-am răspuns chemării. Mă voi duce negreşit şi îl voi urmări pe cel ce face asemenea acte crude, pentru că el nu este un vultur de-al nostru, noi nu facem aşa ceva, spuse Pia.

În timp ce Santo vorbea cu acesta, cerul se întunecă, aripi mari veniră dinspre soare şi se năpustiră asupra băiatului lui Santo, Imer, ce era chiar lângă el...
- Ajutor! strigă prinţesa Anandi. Ajutor, Santo! Ne-a furat copilul, pe micul Imer. Prinde-l şi adu-l înapoi!
- Ajutor tată! strigă şi micuţul.
Santo se agăţă de aripa duşmanului ce era de neînfrant, dar acesta zbură, nemaiputând fi oprit, iar tânărul căzu pe pământ.
- Mă voi duce ca gândul şi ca vântul să îl urmăresc, spuse marele vultur Pia, prietenul lui Santo. Nu te îngrijora prietene, vom rezolva şi aceasă problemă.
Şi acesta se repezi în înaltul cerului şi zbură, zbură, fără să îşi facă apariţia foarte multe zile şi nopţi.
- Ce s-o fi întâmplat cu vulturul nostru drag Pia? Ce s-o fi întâmplat cu copilul nostru? spuse domniţa Anandi suspinând.
După multe zile şi nopţi, Pia îl urmări pe vulturul cel rău şi află că nu este unul adevărat, ci un om preschimbat în pasăre chiar de marele rege-vrăjitor Aidin înainte să moară, care acum omora tot ce îi ieşea în cale, răzbunându-se.
- M-am întors cu veşti, dragul meu maharajah Santo, spuse Pia. Dacă mă urmezi te voi duce unde marele vultur îşi are cuibul cu pui şi unde l-a dus pe băiatul tau, Imer. Acolo noi doi îl vom putea înfrunta…
- Poate ne va ajuta vrăjitorul de pe muntele înalt, împreună cu cele trei ursitoare, spuse Santo, îi voi cere ajutorul.
- Te voi urma din nou, frate, răspunse Raj, voi veni cu tine acolo unde este nevoie, peste mări şi ţări pentru a-l salva pe micul Imer.
 
Şi cei doi fraţi viteji împreună cu vulturul Pia plecară spre muntele înalt pentru a-i cere din nou ajutorul vrăjitorului. După foarte multe luni de mers, timp în care fură din nou ajutaţi de către regele crocodil să treacă fluviul şi de leopardul zăpezilor să urce muntele Himalaya, ajunseră la destinaţie.
- Cu ce vă mai pot ajuta de data aceasta, flăcăilor? întrebă vrăjitorul recunoscându-i.
Şi băieţii îi povestiră de-a fir-a-păr toate necazurile prin care trecuseră datorită marelui vultur ce îl furase pe micul prinţ Imer, şi pe care nu ştiau cum să îl înfrângă, acesta fiind om şi nu pasăre.
- Dacă ştiţi unde se află acest vultur eu voi veni împreună cu voi acolo unde îşi are cuibul şi îl voi preschimba la loc în om pentru ca să îl puteţi lua pe Imer.
- Îţi mulţumim vrăjitorule, să pornim la drum negreşit! spuse Raj.
 
Cei doi fraţi viteji se urcară din nou pe spatele vulturului lor Pia, fiind însoţiţi şi de vrăjitorul ce zbura pe mătura sa, şi călătoriră peste multe ţinuturi cu frig, zăpadă, viscol, ger, până ajunseră la un munte şi mai înalt decât al vrăjitorului, unde se va da o luptă pe viaţă şi pe moarte …
În timp ce băieţii şi vrăjitorul ajunseră sus pe înaltul munte îngheţat, vulturul făcuse şi alte distrugeri la curtea maharajahului, furând şi alţi copii şi omorând şi alte animale, lăsând întreg regatul în foamete şi mizerie. Toţi curtenii şi oamenii de la castel se bazau acum pe Santo şi Raj ca lucrurile să revină la normal, să îşi găsească cu toţii copiii, iar animalele lor să nu mai fie furate şi mâncate, putând astfel să îşi ducă mai departe traiul.
În cuibul vulturului vrăjit se aflau o mulţime de copii furaţi din toate regatele, păziţi cu străşnicie de el însuşi.
- Rămâi pe locul tău, îi spuse vrăjitorul vulturului în timp ce acesta încerca să fugă. Nu îţi voi face nici un rău! Ai fost transformat din om în vultur, iar eu te voi preschimba înapoi!
Şi ca la un semn, cu câteva cuvinte magice rostite, acesta aruncă o vrajă ce îl preschimbă la loc pe vultur în om.
- Ce s-a întâmplat cu mine? spuse acesta nedumerit. Unde sunt şi ce este cu aceşti copii?
În timp ce Santo îi povestea omului-vultur cele întâmplate, Raj şi vrăjitorul scoaseră toţi copiii din cuibul lui, vrând să îi înapoieze părinţilor şi să plece spre castelul lui Santo...
- Ia te uită Raj, spuse Santo îngrijorat. Micuţul meu Imer nu este aici. Unde poate fi? Doamne, Dumnezeule, dacă o să afle Anandi, o să fie distrusă.
 
Cei trei îl întrebară pe omul-vultur unde este Imer, fiul maharajahului Santo, dar acesta, trezit ca dintr-un vis, nu ştiu şi nu putu să le spună unde l-a dus înainte de a fi transformat.
- Te voi transforma la loc în vultur şi te voi urmări să văd unde mergi, spuse vrăjitorul. Poate te vei duce în locul unde l-ai lăsat pe fiul maharajahului Santo.
În timp ce acesta şi Santo aveau treabă cu omul-vultur, Raj coborî toţi copiii de pe munte, fiind ajutat de mai mulţi leoparzi de zăpadă care îi purtau pe cei mici în spate, încălzindu-i şi ocrotindu-i de gerul năprasnic. Apoi la marele fluviu Brahmaputra ei fură aşteptaţi de foarte mulţi crocodili ce purtară în spate copiii, trecându-i apa învolburată cu grijă ca aceştia să nu se înece apoi, lăsându-i pe mal, Raj îi însoţi, urcându-i pe caii ce aşteptau să îi ducă la castel şi să fie înapoiaţi părinţilor.
- Ia te uită, soţul meu Raj s-a întors! spuse domniţa Adisa. Şi aduce şi toţii copiii furaţi!
- Dar soţul meu Santo nu este nicăieri, spuse domniţa Anandi îngrijorată.
- Staţi liniştite, Santo este sănătos şi a plecat în căutarea fiului vostru Imer care încă nu a putut fi găsit, răspunse Raj.
În acest timp vulturul lui Santo, Pia, porni în zbor să urmărească omul-vultur pentru a afla locaţia micului Imer şi, neîntorcându-se foarte mult timp, îi îngrijoră profund pe vrăjitor şi pe Santo.
- Ochiul meu îl urmăreşte şi el pe vultur, spuse vrăjitorul, şi pot să îţi spun dragă Santo că băiatul tău a fost găsit, dar ca să îl aducem înapoi avem nevoie de foarte mult timp… în deşertul unde vulturul ţi-a dus copilul trăieşte o regină ce vorbeşte cu el, cerându-i acestuia să îi aducă un fiu de prinţ pentru a-l creşte ca pe fiul ei, neavând copii. Ea este Inga, prinţesa deşertului, cea mai cunoscută şi mai temută prinţesă.
Între timp, la castelul din deşert, prinţesa îşi primi “darul” adus de omul-vultur:
- Îţi mulţumesc că mi-ai adus acest copil frumos pe care doresc să îl cresc, îi spuse Inga acestuia.
 
Reîntors în cuibul său, vrăjitorul îi desfăcu vraja vulturului, transformându-l în om, iar Santo plecă spre ţinutul pustiu unde avea să îl găsească pe băiatul său, străbătând mări şi ţări, făcând multe fapte de vitejie pe unde trecea şi ajutând ca de obicei pe toată lumea ce îi ieşea în cale.
Ajuns în deşertul pustiit, fără nici o urmă de umbră şi apă, sub un soare dogoritor ce îşi făcea mereu simţită prezenţa, Santo bătu la uşa castelului construit din nisip, care uimea prin măreţia şi frumuseţea lui, neavând egal în toată lumea.
 
Prinţesa Inga apăru în poartă şi, ştiind ce căuta Santo fiindcă auzise mereu despre vitejiile lui, îi spuse că îşi va primi copilul înapoi doar dacă va trece prin cea mai grea încercare dată de ea:
- Ştiu ce cauţi Santo, te cunosc, am auzit despre tine, de aceea ţi-am furat copilul, pentru că după cum se spune el va fi asemeni ţie, viteaz şi deştept, iar eu am nevoie de el pentru a-mi conduce în continuare regatul. Dacă treci încercarea ce ţi-o voi da, vei pleca împreună cu Imer, dacă nu vei rămâne prizonierul meu pe vecie, spuse Inga.
Încercarea era una dintre cele mai grele, Santo trebuind să se lupte cu un mare scorpion ce omorâse foarte mulţi drumeţi aici, în deşert, ţinând calea tuturor.
- Prea bine, domniţă Inga, voi trece şi această încercare ca să plec cu fiul meu de aici, spuse tânărul gândindu-se că nu îi va fi uşor să treacă peste provocare.
La apariţia marelui scorpion cerul se întunecă şi o furtună de nisip se porni, spulberând totul în cale, iar la vederea lui, Santo rămase uimit:
- Nu aş dori să mă lupt cu tine şi să te omor, vreau doar să îl iau pe Imer acasă, spuse Santo.
- Nici eu nu aş dori să te omor Santo, fiindcă am auzit despre vitejiile tale cu mult timp în urmă, ştiu că vorbeşti graiul nostru şi că ne putem înţelege.
 
Asemeni fiului tău, eu sunt ţinut prizonier aici de către prinţesa Inga şi ca să nu mă omoare trebuie să îi îndeplinesc toate dorinţele. Deci mă voi preface mort în luptă, iar tu îţi vei putea lua băiatul înapoi, îi spuse scorpionul lui Santo, căzând la înţelegere fără ca domniţa să ştie.
Santo intră în luptă cu scorpionul care se prefăcu răpus, iar tânărul merse la castelul prinţesei pentru a-şi lua fiul înapoi.
- Mă declar învinsă, spuse domniţa deşertului. Faptele tale măreţe nu au seamăn, Santo. Poţi să îl iei pe Imer şi să plecaţi liniştiţi la castelul vostru.
Ajungând înapoi în regatul lui împreună cu micul Imer, marele maharajah Santo fu întâmpinat de către soţia sa, Anandi, precum şi de Raj şi de vrăjitor, care aşteptau cu nerăbdare veştile. Şi astfel trecură mulţi ani în linişte, pace şi armonie, iar regatul lor nu a fost niciodată mai prosper şi mai bogat ca acum, cu oameni fericiţi şi liniştiţi.
 
SFÂRŞIT
 
Despre Cristina Gabriela Covaliu 

Născută în București, Cristina Gabriela Covaliu este absolventă a Liceului Teoretic „Matei Basarab“, secția Filologie - Istorie, și a Facultății de Psihologie. Din dragoste pentru copii și încercând să le bucure viața, a scris mai multe cărți ai căror eroi sunt cei mici, precum și romane. 
Anul trecut a debutat cu o carte pentru copii la Editura Coresi, „Aventurile lui Petrică“.
Alte apariții editoriale: 
- „Aventurile lui Petrică“, Ed. Coresi
- „Întâmplări cu Iulia și Dorin“, Smashwords.com
- „După cinci decenii“, ed. Sf. Ierarh Nicolae
- „Doi frați viteji“, Smashwords.com
- „În lumea vrăjilor“, Smashwords.com
- „Povești cu sirene“, Smashwords.com
- „Vocea Africii“, Smashwords.com
- „Între prezent și trecut“, Smashwords.com
- „Dincolo de vise“, Smashwords.com

 
Citeşte şi: 
 
Doi fraţi viteji (III)
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii