#citeșteDobrogea Istoria tumultoasă a Monumentului Eroilor din Medgidia (GALERIE FOTO)

 

 
Regimentul 63 Infanterie Rezervă (precursor al Regimentului 63 Infanterie) a fost creat la 23 iunie1913, în baza Înaltului Decret de mobilizare a armatei şi a Ordinului nr. 128/2 iunie 1913 al Diviziei 9 Infanterie. A fost încadrat în Brigada 29 Infanterie Rezervă şi, pe timpul Campaniei din Bulgaria, a fost dislocat în zona Bucureştiului, la sfârşitul lunii august 1913 fiind demobilizat.
 
Regimentul 63 Infanterie a luat fiinţă, cu această titulatură în baza Înaltului Decret nr. 1444 din 01aprilie1914, publicat în Monitorul Oastei nr.15/04 aprilie1914, având garnizoana de reşedinţă la Călăraşi-Ialomiţa şi fiind subordonat Brigăzii 39 Infanterie.
 
Se va mobiliza la14/27august1916, fiind format din militari rezerviști de pe raza Centrelor de recrutare Călărași, Silistra, Bazargic, aflate în subordinea Comandamentului V Teritorial. Regimentul era comandat de locotenent colonelul Dumitru Dumitriu.
 
Regimentul 63 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.
 
În această perioadă va suferi numeroase reorganizări:
- în perioada 12.10.1916 – 06.01.1917, în urma pierderilor în oameni suferite pe front şi din motive operative, Regimentul 63 Infanterie a fuzionat cu Regimentul 23 Infanterie, sub denumirea de Regimentul 63/23 Infanterie;
 
                      
- la 15 ianuarie 1917, în baza ordinului M.St.M. nr.1062 din 1917, s-a contopit cu Regimentul 79 Infanterie, sub denumirea de Regimentul 63/79 Infanterie;
- la 1 aprilie 1918, în baza Ordinului M.St.M. nr.20741/24.03.1918 şi al Diviziei 15 Infanterie nr.3077/1918, s-au separate unităţile care l-au constituit: 63 Infanterie şi 79 Infanterie, care au început să funcţioneze independent;
- Regimentul 63 Infanterie şi-a continuat existenţa până la începutul lunii octombrie 1920, când în baza Ordinului M.St.M. nr. 6186 din 22 septembrie1920 a fost contopit cu Regimentul 74 Infanterie, luând denumirea de Regimentul 63/74 Infanterie şi menţinându-şi reşedinţa la Călăraşi.
 
La 1 iulie1923, în baza Înaltului Decret nr.1674/12 aprilie1923, regimentul a fost desfiinţat.
 
La 20 noiembrie 1929, Regimentul 63 Infanterie va fi reînfiinţat, de această dată având reşedinţa în Garnizoana Cernavodă, în Cazarma „Petru Rareş”. Operaţiunea de reînfiinţare a acestui regiment s-a executat în baza prevederilor Înaltului Decret Regal nr.3504/10 octombrie 1929 şi Ordinului M.St.M. nr.3459/1929833.
 
Regimentul, a cărui garnizoană de reşedinţă a fost schimbată la 01 noiembrie 1930, dislocându-se în baza Înaltului Decret Regal nr. 2727/1930 şi a Ordinului M.St.M. nr.2021/1930, în oraşul Medgidia, a fiinţat până în 25 octombrie1938, când a fost desfiinţat, prin contopire cu Regimentul 2 Grăniceri, luând titulatura celui din urmă. Operaţiunea de contopire s-a executat în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.826/10.februarie1938 şi Ordinelor M.St.M. nr.2829 şi 3815/1938.
 

 
Având în vedere că, începând cu septembrie1926, în Medgidia a fost inaugurat Monumentul Eroilor Sârbi, ani la rând militarii din garnizoană au făcut demersuri pentru realizarea unui monument care să permită și cinstirea memoriei eroilor români.
 
Inițiativa realizării  unui monument al eroilor a aparținut comandantului Regimentului 63 Infanterie, colonelul Ciupagea, precum și locotenentului colonel Marinescu, ajutorul comandantului regimentului și locotenentului Hanulescu. Cu perseverență aceștia au solicitat sprijinul Societății “Cultul Eroilor”și au demarat o acțiune de strangere de fonduri din partea tuturor cadrelor militare din garnizoana Medgidia.
 
În anul 1933, Societatea “Cultul Eroilor” va dona monumentul care va fi amplasat în fața cazărmii Regimentului 63 Infanterie, pe un soclu de piatră, având o înălțime de 4 metri. Acesta era înconjurat de un grilaj cu lanțuri susținute de stâlpi de piatră.
 
Inaugurarea va avea loc la 18 iunie 1933 în cadrul unui ceremonial fastuos, descris în revista “România Eroică”nr.7-8/ iulie august 1933.
 
La ora 09.00 s-a oficiat un serviciu religios de către P.S.S Episcopul Gherontie al Tomisului, însoțit de 4 preoți și confesorul garnizoanei Constanța.
 
 
 
După terminarea serviciului religios s-au ținut cuvântări de către P.S.S.Gherontie, colonelul Ciupagea, comandantul Regimentului 63 Infanterie, domnul Vasilescu, directorul Gimnaziului, domnul Abdul Arman, subdirectorul Școlii Turce, maiorul Fotescu Ștefan, reprezentantul Societății “Cultul Eroilor” și generalul Popescu Stan, comandantul Diviziei 9 Infanterie.
 
La terminarea alocuțiunilor, s-a trecut trupa în revistă și s-a primit defilarea.
 
La această solemnitate au mai luat parte domnul general Todicescu, comandantul Brigăzii de la Silistra, toți ofițerii din garnizoana Medgidia, autoritățile administrative comunale și școlare, delegațiunea turcă, alte persoane marcante, doamne și domni din acest oraș.
 
La ora 12.00, s-a servit o gustare la casa ostășească a regimentului, la care a luat parte P.S.S episcopul Gherontie, generalii Popescu și Todiceanu, primarul orașului, directorul gimnaziului, delegațiunea turcă și toți ofițerii din garnizoana Medgidia.
 
La masă primul toast a fost ridicat de domnul general Popescu, în sănătatea M.S. Regelui Carol al II-lea, iar P.S.S. Episcopul Gherontie, în sănătatea I.P.S. Patriarhul României, președintele Societății “Cultul Eroilor”.
Masa s-a terminat la ora 13.30.
 
Maiorul Fotescu Ștefan a primit mulțumiri pentru monument din partea comandanților Diviziei 9 Infanterie și Regimentului 63 Infanterie.
 

 
După cedarea Cadrilaterului, Regimentul 40 Infanterie “Călugăreni” va fi dislocat în garnizoana Medgidia, preluând și monumentul Regimentului 63 Infanterie.
 
În timpul războiului și dislocării regimentului în garnizoana Tulcea, precum și pe timpul cât regimentul a fost desființat (1947-1958), monumentul va fi administrat de primăria orașului Medgidia. Dezinteresul autorităților a dus la degradarea accentuată a acestuia.
 
Monumentul va fi reabilitat în anul 1986, din inițiativa primarului Gheorghe Călin, cu fonduri asigurate de către consiliul local, fiind inaugurat la 25 octombrie 1986, de Ziua Armatei Române.


 
În perioada 2013 – 2015 monumentul va fi reabilitat în două etape. În etapa întâi, din inițiativa deputatului Mihai Lupu, va fi refăcută platforma acestuia, iar în etapa a doua, primăria Medgidia, condusă de Valentin Vrabie, va coordona finalizarea lucărilor. Inaugurarea va avea loc la 2 septembrie 2015, cu ocazia sărbătoririi Zilei Orașului Medgidia.
 
Pe timpul lucrărilor de reabilitare a fost înlăturată  marmura veche, aceasta fiind înlocuită cu marmură albă, au fost înlocuite cele trei plăci de marmură, păstrându-se conținutul anterior, a fost reabilitată ambientarea monumentului. Pe partea din spate au fost amplasate două plăci din marmură care prezintă realizatorii monumentului  și cei care l-au reabilitat.
 
Monumentul  în forma finală este realizat din marmură albă şi neagră, mozaic colorat având  următoarele dimensiuni: soclul - 1,70x6,00x6,00m; obeliscul - 5,50x2,50x2,50m. În partea finală are amplasat un vultur cu o cruce în cioc, realizat din bronz.
 
Pe fațada centrală, în anul 1986, a fost amplasată o placă de marmură cu următorul conținut: „Glorie nepieritoare, înaltă cinstire eroicelor și vitejeștilor fapte de arme ale tuturor acelora care s-au jertfit pentru întregirea țării și a neamului”.
 
Astăzi, Primăria și Garnizoana militară Medgidia, organizează la acest monument ceremoniale militare și religioase cu ocazia Zilei Naționale, Zilei Eroilor și Zilei Armatei.
 
Bibliografie
Colecția revista “România Eroică ” nr.7-8/ iulie august 1933;
Ghidul Arhivelor Militare.
 
 
Sursa Foto
Colecția revista “România Eroică ” nr.7-8/ iulie august 1933;
Arhiva personală a colonelului  Remus MACOVEI.
 
Despre Remus Macovei
Colonelul (rtr) Remus Macovei s-a născut la 25 aprilie 1952, în Galați, într-o familie muncitorească.
În anul 1969 va fi recrutat pentru a urma cursurile Liceului Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, pe care le va termina în anul 1971.
În perioada 1971 - 1974 urmează cursurile Școlii Militare de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, la absolvirea căreia va fi avansat locotenent.
Va urma cursurile Academiei Militare, Facultate Comandă și Stat Major (1981 - 1983) și va absolvi Cursul postacademic comandanți regimente/brigăzi (1986).
Pe parcursul a 28 de ani (1974 - 2002) va activa la comanda unor subunități și unități militare din garnizoanele Medgidia, Mihail Kogălniceanu, Basarabi, Topraisar și Constanța.
În perioada 2002 - 2023 a publicat următoarele lucrări: „Legalitatea acțiunilor armatei în situații de criză internă” (2002), „Corupția și armata română” (2004), „Erori umane, victime colaterale” (2004), „Ghid practic pentru militarii profesioniști” (2005) - coautor Emanoil Vlăduț, „Regimentul 34 de la Constanța la Kandahar” (2007) - coautor Costin Scurtu, „Regimentul 36 infanterie. O istorie în imagini” (2009), „La revoluție se și moare, nu-i așa?” (2009), „Cartea de aur a eroilor martiri ai revoluției. Județul Constanța” (2009), „Cartea de aur a eroilor comunei Cumpăna” (2010), „Generalii de armată” (2012), „Condamnările generalilor” (2012), „Eroii musulmani în Armata Română” (2013), „Cartea de aur a eroilor orașului Hârșova” (2015), „Monumentul eroilor sârbi” (2016), „De la Turtucaia la Budapesta. Prinosul de sânge al militarilor constănțeni în campania 1916 - 1919” (2017), „Cartea de aur a eroilor musulmani jertfiți sub tricolor. Campaniile 1916 - 1919 și 1941 - 1945” (2018), „Ocupația militară a Dobrogei de către Puterile aliate” (2018), „Regimentul «Călugăreni» nr. 40. Sufletul, pușca și mitraliera” (2019), „Cartea de aur a militarilor constănțeni jandarmi, grăniceri, polițiști militari și pompieri jertfiți în campanile 1916 - 1919 și 1941 - 1945” (2019), „Stan Poetaș - Generalul nepereche” (2020), „Sirius. Angola 1981 - 1982. Misiune îndeplinită” (2020) - coautor Dumitru Toma, „Cartea de aur a eroilor din localitățile Siliștea și Țepeș Vodă” (2021) - coautor Alexandru Ionașcu, „Aportul militarilor români la unirea Dobrogei cu România” (2021).
Este coautor al unor lucrări realizate de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul Național al Marinei Române, Muzeul Național de Istorie Militară „Ferdinand I”, Arhivele Militare Române și Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui.
A colaborat la revistele: Enigmele istoriei (redactor corespondent), Document, Dosarele istoriei, Tactica și strategia, Spirit militar modern, România Eroică, Misiunea, Pontica.
Este director al revistei Arma Pontica, realizată de Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala Județeană Constanța.
Începând cu anul 2021 este membru asociat al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
 
Citește și:
#citeșteDobrogea Ziua Eroilor Neamului, sărbătorită la Constanța în timp de pace și de război (GALERIE FOTO)