Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
15:12 28 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Călători străini prin Dobrogea (XCIV.2) - Martin Gruneweg (Germania) (galerie foto)

ro

07 Apr, 2017 00:00 2852 Marime text
Martin Gruneweg (1562 - c. 1618) s-a născut la Danzig (azi, Gdansk, în Polonia) într-o familie de negustori germani de confesiune luterană. La cinci ani începe şcoala, iar la 13 ani este trimis de părinţi să studieze limba polonă în oraşul Bromberg (azi, Bydgoszcz, în Polonia). Moartea tatălui şi îmbolnăvirea mamei îl obligă se angajeze la un comerciant din Varşovia în 1579. După falimentul acestuia, se angajează contabil în 1582 la negustorul armean Asvadur din Lemberg (azi, Lvov, în Ucraina).
 
Cu caravanele de mărfuri ale lui Asvadur, Gruneweg va călători anual între 1582 şi 1586 în Imperiul Otoman. Cu această ocazie, va străbate dus şi întors şi Dobrogea otomană, parte a eyalet (provincie) cu reşedinţa în oraşul dunărean Silistra.
 
Jurnalul său de călătorie a fost inclus în memoriile sale, redactate în limba germană între 1601 şi 1606. Manuscrisul, în care sunt incluse 33 schiţe ale construcţiilor văzute, a fost publicat în patru volume, în 2008, la Wiesbaden (Germania), de istorica Almut Bues, cu titlul „Die Aufzeichnungen des Dominikaners Martin Gruneweg (1562- ca. 1618): über seine Familie în Danzig, seine Handelsreisen in Osteuropa unde sein Klosterleben in Polen“. Această ediţie a fost folosită de Institutul „N. Iorga“ pentru traducerea românească din seria „Călători străini despre Ţările Române“.
 
A doua şi a treia călătorie au avut loc în 1583, urmând, în linii mari, acelaşi drum printr-un relief de câmpie ca în prima călătorie (1582/XCIV.1). Comparativ cu prima călătorie, când a descris pe larg itinerarul, acum Gruneweg se va mulţumi, în general, să menţioneze popasurile de noapte şi popasurile pentru hrănirea animalelor.
 
1583. A
a.
În timpul călătoriei spre Constantinopol/Istanbul, Gruneweg a parcurs, în perioada 4 - 9 aprilie, următorul itinerar dobrogean pe axul longitudinal nord - sud: Obluciţa/Isaccea - veche cişmea - sat turcesc - Dealul Porcului - sat tătăresc/Congaz - Carasu/Medgidia - Kornaria - Musabei - Bazargic. 
 
Popasurile de noapte au fost făcute la veche cişmea, satul turcesc, Medgidia şi Musabei, iar animalele au fost hrănite la Dealul Porcului, satul tătăresc/Congaz, Kornaria şi Bazargic.
Conform lui Gruneweg, denumirea turcească a Obluciţei era Sachczica, azi, Isaccea.
 
Isaccea a mai fost tranzitată în secolele XVI - XVIII şi de alţi călători străini: sultanul Soliman Magnificul (1538/Călători VI), negustorul englez J. Newberie (1582/XII), diplomatul englez H. Austell (1585/XIV), diacul rus T. Korobeinikov (1593/XVII), olandezul J. van der Doris (1597/XX), călugărul rus A. Suhanov (1651 /XXXI), clericul creştin sirian Paul din Alep (1658/XXXVII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1659/XXXVIII.7.B), diplomatul francez de la Croix (1672/XL), nobilul sol polonez I. Gninski (1677/XLI), călugării ruşi Macarie şi Silvestru (1704/XLVII), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), călugării ruşi Nicodim şi Silvestru (1722/LVI), solul otoman Șehdi Osman (1758/LXII), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII), căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), diplomatul austriac W. von Brognard (1786/LXXXV), contele francez A. de Langeron (1790/LXXXVIII) şi M. Gruneweg (1582/XCIV.1).
 
Existenţa fântânilor, a puţurilor şi a cişmelelor în Dobrogea a mai fost menţionată de diplomatul suedez P. Jamjouglou (1746/LX), iezuitul ragusan R. Boscovici (1762/LXIV) şi M. Gruneweg (1582/XCIV.1). Dealul Porcului a fost menţionat şi de diacul rus T. Korobeinikov (1593/XVII). Satul tătăresc de lângă Dealul Porcului a fost identificat de istoricii de la „N. Iorga“ cu Congaz, azi, satul Rândunica din comuna Mihail Kogălniceanu din judeţul Tulcea.
 
Prezenţa tătarilor în Dobrogea mai fusese semnalată şi de alţi călători străini în secolele XIV-XVIII: arabul Ibn Battuta (1330/Călători I), cronicarul polonez M. Strijkowski (1575/X), probabil baronul francez F. de Pavie (1585/XV), agentul diplomatic habsburgic A. Radibrat (1603/XXI), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), cărturarul otoman Evlia Celebi (1659/XXXVIII.7.A), nobilul sol polonez I. Gninski (1677/XLI), nobilul sol polonez R. Leszczynski (1700/XLIV) şi diplomatul austriac W. von Brognard (1786/LXXXV), ofiţerul de marină britanic W. Smith (1792/XC) şi M. Gruneweg (1582/XCIV.1).
 
Istoricii de la „N. Iorga“ consideră că numele Kornaria era o formă coruptă a cuvântului turcesc kanara, care însemna „măcelărie“. Caravana a trecut prin Kornaria şi în timpul primei călătorii (1582/XCIV.1). Gruneweg a tradus Carasu prin „Apa Neagră“, considerând că numele deriva de la apropierea de Marea Neagră.
 
Prin Medgidia au trecut şi alţi călători străini în secolele XVI-XVIII de: diacul rus T. Korobeinikov (1593/XVII), negustorul italian P. Giorgi (ante-1595/XVIII), cărturarul olandez J. van der Doris (1597/XX), clericul armean S. Lehaţi (1608/XXII), nobilul sol polonez I. Gnisnki (1677/XLI), nobilul sol polonez R. Leszczynski (1700/XLIV), un anonim suedez (probabil C. Loos/ 1710/LII), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1711/LIII.1), nobilul sol polonez I. Podoski (1759/LXIII), iezuitul R. G. Boscovich (Republica Ragusa; 1762/LXIV) şi nobilul sol polonez T. Alexandrovici (1766/LXVII) şi M. Gruneweg (1582/XCIV.1).
 
Prin Musabei au mai trecut: nobilul sol rus N. Repnin (1776/LXXII), diplomatul rus de origine germană J. von Struve (1794/XCII) şi M. Gruneweg (1582/XCIV.1). Bazargicul (azi, Dobrici, în Bulgaria) a fost tranzitat şi de alţi călători străini în secolele XVI-XVIII: diacul rus T. Korobeinikov (1593/Călători XVII), cărturarul olandez J. van der Doris (1597/XX), clericul armean S. Lehaţi (1608/XXII), nobilul sol polonez W. Miaskowicz (1640/XXVIII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1667/XXXVIII.4; 1652/XXXVIII.5.C; 1657/XXXVIII.6.C; 1659/XXXVIII.7.B), nobilul sol polonez I. Gnisnki (1677/XLI), pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L), un anonim suedez (probabil C. Loos/ 1710/LII), diplomatul suedez de origine franceză protestantă A. de la Motraye (1711/LIII.1), iezuitul polonez F. Gosciecki (1712/LIV), diplomatul suedez P. Jamjouglou (1746/LX), nobilul sol polonez I. Podoski (1759/LXIII), lordul F. Calvert (1764/LXV), nobilul sol polonez T. Alexandrovici (1766/LXVII), solul otoman Abdulkerim paşa (1776/LXXI), nobilul sol rus N. Repnin (1776/LXXII), contele francez d`Antraigues (1779/LXXIV), diplomatul polonez K. Chrzanowski (1780/LXXVI), diplomatul rus de origine germană J. von Struve (1794/XCII) şi M. Gruneweg (1582/XCIV.1).
 
Musabei, Bazargic şi Silistra au făcut parte din regiunea sud-dobrogeană Cadrilater, care a aparţinut României de la al doilea război balcanic din 1913 până la tratatul bilateral din 1940, când a fost retrocedată Bulgariei.
 
b.
La întoarcere, în perioada 10 - 12 mai, caravana a parcurs următorul itinerar sud-nord: Musabei - Carasu/Medgidia - sat tătăresc/Congaz - Cataloi - Obluciţa/Isaccea. 
Animalele au fost hrănite la Medgidia şi Cataloi, iar popasurile de noapte au fost făcute la Musabei, satul tătăresc şi Isaccea.
Caravana a trecut prin Cataloi şi în timpul primei călătorii (1582/XCIV.1).
 
1583. B
a.
În cursul călătoriei spre Constantinopol, negustorii au parcurs, în perioada 16 - 23 iulie, următorul drum nord - sud: Obluciţa/Isaccea - Cataloi - sat turcesc - fântână - Carasu/Medgidia - Kornaria - Musabei - Bazargic. La Isaccea, caravana a fost nevoită să aştepte până la 19 iulie ca o „oaste mare“ să treacă Dunărea. În timpul nopţii petrecute la Bazargic „în spatele podului“, călătorii au fost „în mare primejdie“ deoarece cărăuşii lor au făcut unui grec „pagubă“ la pepeni şi la „alte fructe“.
 
Popasurile de noapte au fost făcute la cişmea, Medgidia, Musabei şi Bazargic, iar animalele au fost hrănite la Cataloi, fântână, Kornaria şi Bazargic.
 
b.
La întoarcere, Gruneweg a notat, în perioada 19 - 24 august, următorul itinerar sud-nord: Bazargic - Musabei - Kornaria - Carasu/Medgidia - adăpătoare - Cişmea - Babadag - Dealul Porcului - Cataloi - veche cişmea - Obluciţa/Isaccea. 
 
Animalele au fost hrănite la Musabei, Medgidia şi Cataloi, iar popasurile de noapte au fost făcute la Bazargic, Kornaria, adăpătoarea din câmpie şi Cişmea. Grecul Zanni din caravană s-a rănit grav cu propria armă de foc şi a fost, în cele din urmă, îngropat în pădurea de lângă vechea cişmea. Înmormântarea a avut loc noaptea, deoarece călătorii se temeau de obiceiul otoman care prevedea ca jumătate dintre bunurile unui străin decedat să revină sultanului, chiar şi tovarăşii supravieţuitori fiind obligaţi să plătească.

Surse foto:

3.bp.blogspot.com
hartatulcea.ro
www.ziuaconstanta.ro
www.agero-stuttgart.de
upload.wikimedia.org
multicult.ro
2.bp.blogspot.com
www.artatraditionala.ro
images.okr.ro
upload.wikimedia.org

Documentare: 

Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Ștefan Andreescu, Călători străini despre Țările Române, Supliment I, Bucureşti, 2011.
www.magazinistoric.ro
www.anticariat.net
www.editura.uaic.ro
pictures.abebooks.com
www.marryingcultures.eu
 
 
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii