Cum au învins magistrații tulceni „Taxa pe Pensie”. Detalii din culisele dosarului ajuns la Curtea de Apel Constanța

• Totul a început pe 25 ianuarie 2024, când un grup de 11 foști judecători ai Tribunalului Tulcea (printre care Iordan Andrei, Carmen Daniela Andrei și alții) au depus cererea de chemare în judecată
• Magistrații au susținut că acest impozit nu este un instrument fiscal echitabil, ci o „expropriere mascată” și o „sancțiune” aplicată exclusiv beneficiarilor de pensii de serviciu.

 
Dosarul nr. 94/88/2024 nu este doar un simplu litigiu de asigurări sociale, ci reprezintă un „leading case” (caz de referință) pentru mii de pensionari din sistemul judiciar. Înregistrat pe 10 martie 2026 la Curtea de Apel Constanța, acesta poartă povestea unei lupte juridice de doi ani împotriva unui sistem de impozitare considerat discriminatoriu.
 
Geneza conflictului: Ianuarie 2024 și „Ordinul de plată” al DNA
 
Totul a început pe 25 ianuarie 2024, când un grup de 11 foști judecători ai Tribunalului Tulcea (printre care Iordan Andrei, Carmen Daniela Andrei și alții) au depus cererea de chemare în judecată. Aceștia au reclamat faptul că, prin modificarea art. 101 din Codul Fiscal (Legea 282/2023), statul le „confisca” o parte din pensie sub forma unui impozit progresiv de 15% și 20%.
 
Acuzația centrală: Magistrații au susținut că acest impozit nu este un instrument fiscal echitabil, ci o „expropriere mascată” și o „sancțiune” aplicată exclusiv beneficiarilor de pensii de serviciu.
 
Odiseea Procesuală: Suspendarea la Înalta Curte (ICCJ)

 
Dosarul a fost marcat de blocaje procedurale majore. Pe 2 octombrie 2024, Tribunalul Tulcea a suspendat judecata cauzei în așteptarea unei decizii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (dosar ICCJ 1636/1/2024). Magistrații au cerut repunerea pe rol în iunie 2025, însă instanța a refuzat inițial, considerând că incertitudinea juridică persistă.
 
Momentul de cotitură a fost publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 827/19.12.2024, care a detonat practic întreg eșafodajul legislativ al impozitării progresive.
 

Argumentele devastatoare din Motivare
În decizia pronunțată la finalul anului 2025, Tribunalul Tulcea a preluat argumentele CCR și a explicat de ce Casa de Pensii a acționat ilegal:

• Viciul de Neconstituționalitate: Instanța a reținut că impozitul progresiv a încălcat principiul securității juridice. Articolul 101 a fost declarat neconstituțional în integralitate pentru modul în care viza pensiile de serviciu.
• Discriminarea pe Criteriul Averii: Instanța a analizat punctul de vedere al CNCD și a concluzionat că introducerea celor trei trepte de impozitare (10%, 15%, 20%) în funcție de salariul mediu net și brut a creat o distincție fiscală arbitrară bazată pe „capacitatea financiară”, penalizându-i pe cei care au avut cariere lungi și funcții de conducere.
• Inechitatea Inter-generațională: S-a reținut că noua lege trata diferit generațiile de magistrați, rupând principiul impozitării uniforme prevăzut de Constituție

 
Soluția de Fond: Ce trebuie să plătească statul
 
Tribunalul a dispus o soluție de reparație integrală, calculată matematic astfel:

1. Restituirea diferenței: Statul trebuie să înapoieze tot ce a reținut peste pragul de 10% (impozitul standard).
2. Repere temporale: Restituirea se face începând cu 01.01.2024 (data intrării în vigoare a legii declarate ulterior neconstituționale).
3. Actualizare dublă: Sumele vor fi actualizate cu indicele de inflație (pentru a acoperi devalorizarea) ȘI cu dobânda legală penalizatoare (ca beneficiu nerealizat).
4. Plafonul neimpozabil: Calculul va ține cont de modificarea plafonului de la 2.000 la 3.000 de lei (Legea 244/2024).

 
Apelul de la Constanța: De ce continuă Casa de Pensii lupta?
În ciuda evidenței juridice, Casa Județeană de Pensii Tulcea a declarat apel pe 24 februarie 2026. Instituția refuză să aplice „din oficiu” decizia CCR, forțând magistrații să parcurgă și ultima cale de atac.
 
La Curtea de Apel Constanța, miza este acum confirmarea definitivă a acestei sentințe. Dacă apelul CJP va fi respins, statul va fi obligat la o plată imediată și masivă către reclamanți, sumele putând ajunge la cifre considerabile având în vedere vechimea de peste 2 ani a reținerilor și inflația cumulată.

 
PRECIZĂRI:

 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
De asemenea, pentru redactarea acestui articol au fost folosite și informații de pe termene.ro.


 Citește și:
Euro Vial vs. Nordis – promisiunea unei servituți, transformată în bătălie juridică la Curtea de Apel Constanța