Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
17:36 23 01 2022 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Fotoreportaj Casa Embiricos – cândva făcea legătura între Constanța și New York, azi stă în paragină (galerie foto)

ro

07 Dec, 2021 00:00 1869 Marime text
  •  Geamuri sparte, tencuială picată, clădire împrejmuită de garduri pentru siguranța trecătorilor. Așa arată astăzi Casa Embiricos, clădirea care pe vremuri făcea legătura între Constanța și New York.  
Când te plimbi pe străzile din Peninsula Constanței nu ai cum să treci cu vederea zecile de clădiri care oftează timide de pe marginea trotuarului. Undeva prin secolul trecut, mai mult sau mai puțin, fiecare clădire era bine îngrijită, îndrăgită, ba chiar admirată.
 
Astăzi, însă, au rămas doar niște amintiri știute de istorici și netransmise mai departe așa cum ar trebui. Ca cetățean al orașului, ca turist, ca om adoptat de Dobrogea, istoria din zidurile care stau să cadă trebuie adusă în fața tuturor. Căci ea este tot ce a fost și ne poate ghida spre viitor.
 
Casa Embricos este un exemplu în acest sens. Pe vremuri era una dintre cele mai perindate clădiri. Mii de oamenii ajungeau aici atunci când voiau să își cumpere bilet prentru o croazieră pe mare, Constanța – New York.
 
Dar haideți să începem cu... începutul!
 
În anul 1908, Leonidas și Mihail Embiricos, doi frați greci din insula Andos a Greciei, au pus bazele companiei National Steam Navigation, la Pireu. Trei ani mai târziu, au decis să-și mute afacerea în Brăila, unde unchiul lor, Alcibiades controla comerțul cu cereale prin porturile Dunării și importul de cărbune venit din minele Marii Britanii.

Frații și unchiul lor au văzut în România potențial, astfel l-au convins pe arhitectul Lazăr Priedinger să le ridice un mic palat în orașul Brăila pe strada Belvedere, în inima portului dunărean.

Casa din Brăila a fost deschisă oaspeților în Ziua Bunei Vestiri, sărbătoarea națională a Greciei.  Cei trei Embiricos dețineu la acea vreme 99 de vapoare.

După Primul Război Blcanic, Mihail și Lonidas au început să urmărească competiția. Pentru ei a fost limpede că la Brăila afacerea începea să piardă teren. În timp ce apărea un oraș nou, mai modern, cu hoteluri de lux nemaiîntâlnite în Balcani, cu lume bogată care venea pentru a-și petrece vara la băi, şi unde comerţul cu cereale şi petrol înflorea: Constanța.

 
Anii de glorie
 
La 1 mai 1914 a avut loc inaugurarea primei curse transatlantică dintre Marea Neagră şi New York.  Călătoria dura cam 15 zile. Se făcea o escală, obligatorie, la Pireu şi încă una, dacă mai era nevoie, la Marsilia. Pentru această croazieră au ales vasul „Themistocles“, construit în 1889, de 16 000 de tone.

Pe vremea aceea nu erau vize, iar pașapoartele se eliberau ușor. Totul se petrecea cu doar câteva luni înainainte izbucnirii Războiului Mondial.

Linia transatlantică a fost marea lovitură a fraţilor Embiricos, la fel de mare precum exportul de cereale şi importul de cărbuni. Până în vara anului 1916, când România a intrat în război, în jur de 5000 de călători cumpărau anual bilete de la National Steam Navigation cu destinaţia New York.

La cererile Comisiei Europene a Dunării şi a comunităţilor diplomatice şi de afaceri, compania a inaugurat încă din sezonul estival 1911, curse regulate între Sulina şi Constanţa.

Când frații s-au decis să mute sediul afacerii în Constanța, România a intrat în război, august 1916.  În toamnă Constanţa a fost ocupată şi devastată şi puţini mai erau aceia care îşi mai permiteau, financiar, o călătorie pe calea ferată, darămite cu vaporul peste Atlantic.

Însă, din 1920 cursele au fost reluate. În 1922, la intersecţia actualelor străzi Nicolae Titulescu şi Ion Cantacuzino se inaugura una dintre cele mai înalte şi mai încăpătoare imobile din Constanţa.

Casa Embiricos concura serios la categoria lux și spendoare arhitecturală cu celelalte imobile din Piața Ovidiu și de pe faleza mării. Un parter spaţios, cu mai multe intrări, dintre care una se deschide generos spre două scări monumentale şi un lift din feronerie, cu bună viteză spre cele patru etaje superioare, indică în mod evident destinaţia de clădire cu un mare trafic de persoane.

Frontonul dinspre strada Ion Cantacuzino este arcuit, simetric, fiecare nivel constând în câte trei ferestre imense, cu lumină naturală din belşug înspre interior, încadramentele de la etajele unu şi patru fiind frumos arcuite iar celelalte două, intermediare, cu forme geometrice drepte.

La primul etaj se află o imensă terasă de zidărie şi, mai sus, balcoane din feronerie frumos lucrată. Elementele sculpturale în forme generoase, de ciorchine, florale, cartuşul deasupra intrării, cu ferestre mai mici încadrate de mici balcoane de feronerie sculptată, scoica imensă deasupra mansardei şi lucrăturile exterioare bogate care însoţesc fiecare fereastră reprezintă elemente specifice stilului Art Nouveau, cu influenţe extrem de mari, însă, din beneficiile vechiului Belle Epoque, dominant înaintea Primului Război Mondial.
 



Anii de tristețe

În 1940, Leonidas Embiricos a vândut clădirea către o bancă regională din Iaşi, care spera să câştige la Constanţa venituri mari din credite şi depozite pentru afacerile portuare.

Din păcate, a venit cel de-al Doilea Război Mondial, iar din vara anului 1944, ocupaţia sovietică a oraşului.

Nici instaurarea regimului comunist nu a fost mai blând cu clădirea uitată. Naţionalizată în 1948, casa Embiricos a devenit în anul următor, pentru scurtă vreme, sediul Comandamentului Marinei Militare.

În anii democraței, clădirea fraților Embiricos a revenit Primăriei Constanța. O bună parte a vremii, aceasta a fost transformată în bloc social, dar chiriașii au devastat clădirea.

După mai bine de două decenii, Primăria Constanța a reușit să semneze un contract, la data de 1 iulie 2019, în valoare de 3 milioane de euro pentru a reabilita Casa Embiricos pentru a transforma imobilul într-un incubator de afaceri, care va avea numele de „Casa Societății Civile“. Și totuși, pe 15 octombrie 2021 s-a organizat o nouă licitație pentru transformarea Casei Embiricos din Peninsulă în incubator de afaceri.
 
Din păcate, în 2021, sediul primei companii de vapoare transatlantice din Balcani a rămas neschimbat, bântuit de câțiva porunbei rătăciți.
 
Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanța
 
 
Citește și:

Casa Embiricos. Istoria pe ruta Constanța-New York, prezentul prin ruine, mizerie și nepăsare

Casa Embiricos, din zona peninsulară, intră în reabilitare… termică
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii