Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
13:22 20 05 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Editorial Să dăm Cazinoul unui băiat deştept!?

ro

26 Mar, 2018 00:00 2087 Marime text

Sunt oare singurul constănţean pe care îl doare inima când se plimbă pe faleză? Sunt oare nebun în tristeţea şi durerea mea, lăsându-mi sufletul să se înece în eternul şi amăgitorul dans al valurilor, iar inima să-mi sângereze alături de bătrânul, tristul şi neglijatul Cazino?
 
Avem un oraş unic, avem o cultură, avem vestigii ce datează de mii de ani. Avem monumente arhitecturale. Avem, avem şi ne batem joc. Inventăm „monumente“ noi şi pe cele veritabile le batjocorim în fel şi chip. Le lăsăm în paragină, punem lacătul pe ele şi trântim o insultătoare bandă galbenă cu „Drum în lucru“, căci nici măcar bunul-simţ de a afişa însemnele corecte pentru accesul interzis nu îl avem. Eventual, tragem şi un graffiti peste minunile arhitecturale. Să fie clar dezgustul nostru pentru un „ceva“ care nu ne e de niciun folos dacă nu poate umple cu bani buzunarele potrivite.
 
Ei bine, vă înşelaţi, mai-marilor actuali şi foşti. În ciuda stării deplorabile în care l-aţi adus, constănţenii, turiştii, oamenii cu orizonturi mai largi decât propriul buzunar nu sunt dezgustaţi de Cazino. Fie vremea cât de rea, oricine calcă prin Constanţa trece invariabil şi pe la Cazino. Să îl vadă, să îl deplângă şi să îl imortalizeze poate pentru ultima oară. Căci nu se ştie dacă până la următoarea revedere orizonturile mărginite ale unora sau ale altora nu vor pune mâna şi pe el.
 
Dar, vedeţi dumneavoastră, mai-marilor, v-aţi înşelat. Chiar lăsat în paragină, Cazinoul nu dezgustă. Nu ne face să ne dorim să îl dărâmaţi o dată şi să construiţi ceva „modern“ în loc (poate un mall, cum s-a întâmplat cu parcurile). Cazinoul nu cedează şi v-aţi dat seama de asta. Aşa că, dacă faza cu dezgustul nu a mers, lăsaţi acum natura să vă facă treaba murdară. Aţi lăsat gol Cazinoul nostru drag în faţa furiei apelor. L-aţi lăsat să îl despoaie, să îi smulgă cărămizile puse cu inimă deschisă de oameni mai mari ca voi. Nu l-aţi putut ucide şi vreţi să îl lăsaţi să moară.
 
Dar nu vă vom lăsa. Pentru că iubim Cazinoul şi îi auzim strigătul de ajutor. De aceea facem petiţii, de aceea scriem despre el, de aceea facem încă poze cu bunul, frumosul şi tristul nostru Cazino. Recunosc, am vrut să încep cu totul altfel, cu furia din piept înceţoşându-mi gândurile. Dar am început trist şi blând şi cu multă, multă iubire. Căci asta merită Cazinoul nostru. Iubire multă, multă - să poată contracara dispreţul dumneavoastră.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii