EDITORIAL Copilărie distrusă de prădătorii ascunși în spatele avatarurilor frumos colorate din online

• Trei indivizi au recrutat, în mediul online, victime cu vârste între 10 și 14 ani, folosind un joc multiplayer ca momeală
• Un bărbat de 30 de ani a folosit jocuri precum „adevăr sau provocare” pentru a face rost de imagini și videoclipuri cu minori în ipostaze sexuale explicite

 
În ultima vreme, în România și la nivel european, se discută intens și se propun legi noi menite să limiteze accesul minorilor sub 16 ani pe rețelele sociale. Măsura ar avea ca scop protejarea sănătății mintale și de a impune acordul parental obligatoriu sub această vârstă. ACeastă decizie ar putea fi luată având în vedere că, la 16 ani, utilizatorii sunt considerați mai capabili să gestioneze online-ul, dar reglementările devin mult mai stricte pentru cei mai tineri.

Cazurile șocante, scoase la iveală în ultima perioadă de către procurorii DIICOT, susțin faptul că este mai mult decât necesară o astfel de inițiativă legislativă, dar cu verificare strictă a vârstei celor care folosesc astfel de rețele sociale.

Procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Gorj au anunțat reținerea a trei bărbați, cu vârste de 24, 27 și 33 de ani, cercetați pentru cele mai grave infracțiuni care pot fi comise împotriva copiilor: pornografie infantilă și corupere sexuală a minorilor. Detaliile ieșite la iveală sunt de o cruzime care sfâșie orice sensibilitate normală.

Între 2023 și 2026, acești indivizi au recrutat, în mediul online, victime cu vârste între 10 și 14 ani. Au folosit un joc multiplayer ca momeală. Apoi, prin manipulare psihologică și inducere în eroare, au determinat copiii să trimită fotografii și videoclipuri cu conținut sexual explicit. Mai mult, pe dispozitivele lor au fost găsite materiale cu copii de numai doi ani.

Un alt caz extrem de șocant vine din județul Timiș acolo unde procurorii au stabilit că,  începând cu anul 2023, un inculpat a procurat, deținut și stocat imagini și videoclipuri cu minori în ipostaze sexuale explicite.


Mai exact suspectul își asumase, pe o rețea de socializare, identitatea unei fete de 15 ani pentru a câștiga încrederea tinerelor victime. A folosit jocuri precum „adevăr sau provocare” pentru a le coborî treptat garda și a le convinge să producă abuzul asupra propriului corp. Aceasta nu mai este doar o infracțiune. Este o formă de terorism psihologic asupra celor mai vulnerabili dintre noi. Un copil crede că se joacă. În realitate, un adult îl manipulează să își trădeze propria intimitate.

Ceea ce ne arată acest caz este o prăpastie de nepătruns între lumea adultă responsabilă și haosul digital în care copiii noștri navighează singuri, unde pericolul nu vine de la străinul din parc ci se ascunde în spatele unui avatar prietenos, în camera virtuală a unui joc online.Mai exact, pericolul nu mai vine din parcuri întunecate. Vine din telefonul pe care copilul dumneavoastră îl ține în mână, în camera lui, noaptea, când credeți că doarme. Vine din aplicații colorate, din jocuri multiplayer, din promisiuni de prietenie.


Fiecare imagine, fiecare fișier stocat de acești indivizi reprezintă un copil real, un destin fracturat. O victimă de 10 ani nu își dă seama că este victimă. Ea crede că participă la un joc. Și tocmai această inocență transformată în armă este partea cea mai sinistră a întregii povești.

Victimele din acest dosar sunt copii reali. Sunt fiice, surori, colege de bancă, iar traumele lor nu vor dispărea odată cu condamnarea inculpatului.

Concluzia este că avem nevoie de o educație digitală reală în școli, de instrumente mai dure pentru platformele sociale și de o schimbare profundă a felului în care societatea privește această epidemie tăcută ce face victime în fiecare zi. Până atunci, fiecare astfel de dezvăluire trebuie să ne readucă în fața unei întrebări incomode: câți alți prădători sunt online, chiar acum, în timp ce copiii noștri cred că se joacă?

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.