Editorial Femicidul intră în lege! De ce este important să avem această lege?

Ieri, 23 aprilie 2026, președintele Nicușor Dan a promulgat Legea pentru prevenirea și combaterea femicidului, iar acest lucru marchează un moment important în evoluția legislației românești privind violența domestică și violența de gen. Dincolo de dezbaterea politică sau de titlurile spectaculoase, miza reală a acestei legi este una profund socială: recunoașterea faptului că violența împotriva femeilor nu este o sumă de cazuri izolate, ci un fenomen sistemic care produce victime recurente și, în formele sale extreme, omoruri prevenibile.
 
Legea introduce pentru prima dată în dreptul românesc conceptul de „femicid”, adică uciderea unei femei în contextul violenței de gen sau al relațiilor de control și abuz. Mai mult, ea nu se limitează la definirea juridică, ci extinde instrumentele statului: pedepse agravante, protecție sporită pentru victime și copii, precum și obligații mai clare pentru autorități în evaluarea riscului și intervenția timpurie.
 
Un prim motiv este realitatea statistică și socială din spatele fenomenului. În România, majoritatea cazurilor de omor ale femeilor au loc în contexte de violență domestică sau relații abuzive de lungă durată. În multe situații, existau semnale anterioare: plângeri, ordine de protecție, episoade repetate de agresiune. Problema nu a fost doar lipsa de legislație, ci și capacitatea limitată a sistemului de a interveni eficient înainte de escaladare.
 
În acest sens, legea încearcă să mute accentul de pe reacție pe prevenție. Nu mai vorbim doar despre pedepsirea crimei după ce s-a produs, ci despre obligația instituțiilor de a identifica riscul înainte ca violența să devină fatală.
 

Semnificația acestei legi nu este doar juridică, ci și culturală. Ea transmite un mesaj instituțional: violența împotriva femeilor nu mai este tratată ca o problemă privată sau secundară, ci ca o chestiune de siguranță publică.
 
Există totuși un risc frecvent în astfel de reforme: supraevaluarea efectului simbolic. Legile mai dure nu reduc automat fenomenul dacă instituțiile nu sunt capabile să le aplice coerent. Cercetările internaționale arată că legislația pe femicid, în absența aplicării efective și a protecției reale a victimelor, are impact limitat asupra scăderii numărului de cazuri.
 
Cu alte cuvinte, problema nu este doar „ce scrie în lege”, ci:

 

• cât de rapid reacționează autoritățile,
• cât de bine sunt evaluate riscurile,
• cât de protejate sunt victimele după sesizare,
• cât de eficient este sistemul judiciar în cazurile de recidivă.

 
Legea privind femicidul este importantă pentru că schimbă cadrul de gândire: transformă violența împotriva femeilor dintr-un fenomen tratat fragmentar într-o problemă de interes public major, cu instrumente dedicate de prevenție și sancțiune.
 
Dar adevărata probă nu este promulgarea ei, ci implementarea. Dacă rămâne doar o declarație legislativă fără capacitate instituțională reală, impactul va fi limitat. Dacă însă este dublată de intervenție rapidă, protecție eficientă și educație socială, poate deveni un punct de inflexiune într-un domeniu unde întârzierea costă vieți.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecția datelor cu caracter personal.
 

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 


Citește și:
Nicușor Dan a promulgat Legea pentru prevenirea și combaterea femicidului