Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
23:15 22 07 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Mai mulţi judecători şi procurori din Constanţa fac scut în jurul Laurei Codruţa Kovesi, şefa DNA

ro

02 Jun, 2018 00:00 2820 Marime text
În contextul pronunţării de către Curtea Constituţională a deciziei din data de 30 mai, privind procedura de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, mai mulţi procurori din cadrul Ministerului Public au transmis o declaraţie de principiu prin care susţin: „În calitate de procurori, rolul nostru este să apărăm interesul public, înţeles ca interesul cetăţenilor într-un stat democratic, rol pe care îl vom exercita, în mod independent şi imparţial, indiferent de contextul vremelnic“.
 
Restrângând aria de referire asupra judeţelor Constanţa şi Tulcea, declaraţia de principiu a fost semnată, până la acest moment, de către următorii magistraţi: Sorin Constantinescu, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Constanţa, Gabriela Stanciu, procuror al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Constanţa, Nadia Zlate - DNA Constanţa, Constantin Conortos - DNA Constanţa, Cristina Beatrice Pitrop - Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, Claudiu Statache - Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, Denisa Cristea - Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, Adrian Mihai Dinu - Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, Giorgiana Violeta Apostol - Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, Iuliana Mircea - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, Elena Neculaica - Parchet Tribunal Constanţa, Camelia Maria Conortos - Parchet Tribunal Constanţa, Dorin Parascheva - judecător la Judecătoria Constanţa, Luminiţa Teodora Popescu - judecător la Judecătoria Mangalia, Tiberiu Meszaros - procuror Parchet de pe lângă Judecătoria Babadag şi Laura Grădină - Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea.
 
În declaraţia de principiu, magistraţii arată: „Activitatea noastră se va derula întotdeauna în conformitate cu rolul constituţional prevăzut de art. 131, alin. (1) din Constituţia României, apărând interesele generale ale societăţii, ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor“.
 
„Respectăm competenţele Ministrului Justiţiei privind politica penală a statului, precum şi atribuţiile concrete în anumite domenii, dar aceste competenţe nu validează în niciun fel implicarea factorului politic în modul de instrumentare şi soluţionare a cauzelor penale. Ministrul Justiţiei nu are şi nu va avea nicio implicare şi niciun rol în activitatea noastră profesională ori în vreo cauză penală sau civilă pe care o avem spre soluţionare sau la care participăm în calitate de reprezentanţi ai Ministerului Public. Singura instituţie care gestionează cariera procurorului şi singurul garant al independenţei procurorilor este Consiliul Superior al Magistraturii, conform art. 1 alin. (2) din Legea 304/2004, Ministrul Justiţiei neavând şi neputând să aibă niciun fel de rol sau implicare în cariera individuală a procurorului, acest principiu neputând să fie modificat prin inserarea unei alte sintagme în decizia Curţii Constituţionale, instituţie ce nu are competenţă de legiferare pozitivă. Atragem atenţia că evaluarea profesională a procurorilor şi modalitatea de accedere în funcţie trebuie să aibă la bază sistemul meritoriu, condiţii şi reguli clare şi transparente şi lipsa arbitrarului“.
 
„Solicităm tuturor instituţiilor abilitate şi tuturor factorilor de decizie să respecte principiile de funcţionare ale Uniunii Europene, să faciliteze îndeplinirea obligaţiilor internaţionale asumate de România şi să ţină cont că respectarea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar este un punct important în materia cooperării internaţionale şi a capacităţii României de a fi un partener de dialog în relaţie cu celelalte state membre, atât în ceea ce priveşte cooperarea în materie penală cât şi cooperarea în materie civilă“, conform declaraţiei de principiu.
 
La rândul său, Viorel Gabriel Teliceanu, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, arată că „perspectiva ca ministrul Justiţiei, funcţie cu o profundă încărcătură politică şi care nu este obligată să dovedească solide capacităţi profesionale în domeniul juridic, să dispună cu privire la cariera procurorilor, ar duce la diminuarea garanţiilor de independenţă ale Ministerului Public, ca sistem, şi ale fiecărui procuror în parte“.
 
„Echilibrul, şi aşa fragil, privind procedura de numire în funcţii de conducere la vârful Ministerului Public este în pericol să se rupă şi considerăm că astăzi se impune cu atât mai mult întărirea capacităţii instituţionale a Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce priveşte cariera procurorilor, inclusiv în numirea în funcţii de conducere la vârful Ministerului Public. Controversele din ultima perioadă referitoare la modificarea legilor justiţiei au efecte inclusiv la nivelul de baza al Ministerului Public, astfel că, din cauza instabilităţii privind statutul procurilor, o bună parte dintre procurorii stagiari au trecut în funcţia de judecător, fenomen ce a dus ca, la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, să existe un grad de ocupare de aproximativ 55%, evident, cu consecinţa supraîncărcării celorlalţi procurori şi creşterea timpului de soluţionare a dosarelor penale“, mai arată prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa.
 
Viorel Gabriel Teliceanu adaugă: „Eventualitatea ca ministrul Justiţiei să dispună în mod discreţionar cu privire la cariera procurorilor aduce riscuri enorme, golind astfel de conţinut Consiliul Superior al Magistraturii, garantul constituţional al independenţei justiţiei, şi poate arunca o anatemă asupra probităţii activităţii profesionale a procurorilor; poate chiar denatura activitatea de înfăptuire a justiţiei de către instanţele de judecată“.
 
„Ceea ce era de neimaginat în ultimii 15 ani, respectiv subordonarea Ministerului Public puterii executive, poate deveni o realitate şi acesta nu mai reprezintă decât un pas până la care şi instanţele de judecată să fie subordonate puterii executive. Performanţa în ceea ce priveşte combaterea infracţionalităţii din ultimii 15 ani s-a datorat în bună măsură şi asigurării independenţei autorităţii judecătoreşti sub toate aspectele sale, iar diminuarea garanţiilor de independenţă a procurorilor va aduce riscul scăderii luptei împotriva criminalităţii, nu doar în cazul infracţiunilor de corupţie. Societatea românească are nevoie de magistraţi independenţi, fie ei judecători sau procurori“, a conchis Viorel Gabriel Teliceanu, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa.
 
Citeşte şi:
 
Procurorii din Constanţa reacţionează ferm după decizia CCR „Ceea ce era de neimaginat în ultimii 15 ani poate deveni o realitate“

 
Declaraţie de principiu transmisă de mai mulţi procurori după decizia CCR. Printre semnatari sunt şi procurori din Constanţa. Lista completă

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii