Decizie cu ecou în Justiție CCR desființează mecanismul care i-a permis lui Lucian Netejoru să candideze după reguli aprobate chiar de el

Curtea Constituțională a publicat în Monitorul Oficial motivarea unei decizii cu impact major asupra modului în care au fost organizate concursurile pentru ocuparea funcțiilor din Inspecția Judiciară.

Judecătorii constituționali au stabilit că prevederea care permitea inspectorului-șef să aprobe regulamentul concursului pentru numirea inspectorilor judiciari este neconstituțională și au avertizat că o asemenea situație poate genera suspiciuni privind imparțialitatea, mai ales atunci când persoana care emite regulile este și candidat la concurs, potrivit stiripesurse.ro.

CCR vorbește despre „suspiciuni rezonabile” și un „beneficiar privilegiat”

O decizie a Curții Constituționale care vizează una dintre cele mai controversate perioade din istoria recentă a sistemului judiciar a devenit oficială și obligatorie după publicarea motivării în Monitorul Oficial, Partea I nr. 464 din 2 iunie 2026.

Judecătorii constituționali au admis excepția ridicată de Asociația Forumul Judecătorilor din România și au declarat neconstituțională prevederea din vechea Lege nr. 317/2004 care stabilea că regulamentul de organizare și desfășurare a concursului pentru numirea inspectorilor judiciari este aprobat prin ordin al inspectorului-șef al Inspecției Judiciare.

Cum funcționa mecanismul criticat de Curtea Constituțională

Decizia CCR are legătură cu mecanismul legal în baza căruia au fost organizate concursurile din Inspecția Judiciară în perioada în care instituția era condusă de Lucian Netejoru. Potrivit legii aflate atunci în vigoare, regulamentul de organizare și desfășurare a concursului pentru numirea inspectorilor judiciari era aprobat prin ordin al inspectorului-șef. În același timp, persoana care ocupa funcția de inspector-șef putea participa ulterior la concursurile organizate în baza acelui regulament pentru ocuparea unei funcții de inspector judiciar după expirarea mandatului de conducere.


Curtea Constituțională a reținut că o asemenea soluție legislativă este incompatibilă cu exigențele constituționale privind statul de drept și legalitatea, întrucât regulile esențiale ale concursului nu erau stabilite prin lege organică. În plus, judecătorii constituționali au arătat că nu poate fi ignorată existența unei „suspiciuni rezonabile cu privire la lipsa de imparțialitate, obiectivitate, echidistanță și neutralitate” și au apreciat că textul de lege crea „ab initio un beneficiar privilegiat” al normelor referitoare la concurs.

Curtea Constituțională: regulile esențiale nu pot fi stabilite prin ordinul șefului instituției

În motivare, Curtea reamintește o regulă pe care a consacrat-o constant în jurisprudența sa: aspectele esențiale privind ocuparea unor funcții care țin de statutul magistraților trebuie reglementate prin lege organică, nu prin acte administrative emise de conducătorii instituțiilor.
Potrivit CCR, inspectorii judiciari provin din rândul judecătorilor și procurorilor, iar rolul pe care îl au în sistemul judiciar justifică aplicarea acelorași exigențe constituționale care guvernează cariera magistraților.

„Regulile precum cele referitoare la tematica de concurs, constituirea și activitatea comisiilor de concurs, detalierea desfășurării propriu-zise a concursului sau procedura de formulare și soluționare a contestațiilor trebuie să fie prevăzute chiar prin lege, iar nu prin act al conducătorului instituției”, arată Curtea Constituțională.

Pasajul-cheie din motivare: „suspiciune rezonabilă” privind imparțialitatea

Cel mai puternic pasaj din decizia CCR este însă cel referitor la situația în care inspectorul-șef aprobă regulamentul concursului și poate participa ulterior la același concurs.

Curtea arată că, deși se prezumă buna-credință a persoanei aflate la conducerea instituției, nu poate fi ignorată aparența unui conflict de interese instituțional.

„Nu se poate ignora totuși existența unei suspiciuni rezonabile cu privire la lipsa de imparțialitate, obiectivitate, echidistanță și neutralitate în elaborarea prevederilor regulamentului”, au scris judecătorii constituționali.

CCR explică faptul că legea permitea inspectorului-șef să candideze pentru un nou mandat de inspector judiciar, în condițiile în care chiar acesta aproba regulile concursului.
Pentru Curte, o asemenea situație este incompatibilă cu standardele unui stat de drept și cu exigențele de neutralitate care trebuie să guverneze ocuparea funcțiilor din sistemul judiciar.

Judecătorii vorbesc despre existența unui „beneficiar privilegiat”

Motivarea conține o formulare rar întâlnită în jurisprudența constituțională.

Curtea reține că textul de lege crea încă de la început premisele unui avantaj pentru persoana aflată deja la conducerea instituției.

„Textul de lege criticat instituind ab initio un beneficiar privilegiat al dispozițiilor referitoare la concursul organizat pentru funcția de inspector judiciar”, se arată în decizie.
Judecătorii subliniază că poziția de conducere nu poate justifica aplicarea unui tratament mai favorabil față de ceilalți candidați atunci când persoana aflată în funcție participă la concursul organizat după reguli aprobate chiar de aceasta.
„Textul de lege criticat instituind ab initio un beneficiar privilegiat al dispozițiilor referitoare la concursul organizat pentru funcția de inspector judiciar”, se arată în decizie.
Judecătorii subliniază că poziția de conducere nu poate justifica aplicarea unui tratament mai favorabil față de ceilalți candidați atunci când persoana aflată în funcție participă la concursul organizat după reguli aprobate chiar de aceasta.