Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
20:32 14 12 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaAcademică Lansări de excepție la Academia Română

ro

19 Nov, 2019 00:00 1058 Marime text
Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei Române va găzdui astăzi două lansări de excepție. Prima lansare se referă la cel de-al treilea volum al monografiei „Marea Carte a Ploieştilor“, lucrare monumentală, de peste 3000 de pagini,  realizată de un colectiv de autori, membri ai Societății Culturale „Ploieşti Mileniul III“.
 
Cartea va fi prezentată de acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, acad. Victor Spinei, vicepreşedinte al Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române. Din partea Societății Culturale „Ploieşti Mileniul III“ vor lua cuvântul ing. Constantin Trestioreanu, președintele Societății și coordonator al lucrării, prof.dr. Gheorghe Marinică, prof.dr. Dorin Stănescu.     
 
„Marea Carte a Ploieştilor“, proiect iniţiat în anul 2001 şi finalizat în 2019, este opera colectivă a 26 de autori, care și-au elaborat studiile pe baza unui impresionant număr de informaţii inedite, identificate în arhivele din ţară şi din străinătate, precum şi pe o bogată iconografie, originală şi ea, respectând toate rigorile și standardele ştiinţifice şi academice în vigoare.
 
Președintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, apreciază la modul superlativ lucrarea: „Această nouă monografie a Ploieştilor este mai mult decât un eveniment editorial. Suntem în fața unui monument istoriografic și cultural, construit cu migală și cu erudiție timp de 18 ani, de către un colectiv de autori.“
 
Volumul I, lansat în 2011, tratează istoria oraşului Ploiești de la origini şi până în anul 2010. Volumul al II-lea, lansat în 2016, prezintă economia ploieşteană, fiind prima sinteză de acest tip de istorie şi un demers dificil în sine. Cel de-al III-lea volum, lansat acum la Academia Română, tratează cultura ploieşteană sub toate aspectele sale.
 
Cele trei volume, fiecare de câte 1.000 de pagini, au fost coordonate de Constantin Trestioreanu şi Gheorghe Marinică, având un colectiv redacţional de bază format din Marian Chirulescu, Dorin Stănescu, Polin Zorilă. „Marea Carte a Ploieştilor“ vine la opt decenii distanţă după prima monografie a oraşului, realizată în 1937 de scriitorului Mihail Sevastos, ca urmare a comenzii lansate atunci de Primăria Orașului Ploieşti. Istoria urbei era prezentată romanţat, dar proiectul, foarte frumos, era însoţit de o mulţime de imagini, astăzi veritabile documente.
 
Lucrarea de acum este inițiativa și opera unui grup de intelectuali, reuniți în cadrul unei asociații, care în 18 ani de activitate a tipărit, doar cu eforturi proprii, 90 de cărţi de istorie locală, precum: „Republica de la Ploieşti“, autor Dorin Stănescu, „O cronică ploieşteană“, autor Carol Nicolae Debie, „Istoria Ploieştiului în date“, autor Marian Chirulescu, „Catagrafia de la 1838“, transcrisă de Ion Dedu, „Dicţionarul istoric al Judeţului Prahova“, autor Mihai Apostol.   
 
Pentru implicare, dar mai ales pentru rezultatul cercetărilor științifice elaborate, membrii societății au primit aprecierea și felicitările acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care va lua cuvântul în cadrul lansării de astăzi: „Noua monografie a Ploieștilor se adaugă celorlalte 90 de lucrări realizate și publicate de Societatea Culturală «Ploiești Mileniul III», în nici două decenii de activitate, și pune în lumină entuziasmul, pasiunea și setea de cultură a unor intelectuali care, fără să beneficieze de sprijinul financiar al autorităților, onorează destinul elitei noastre de a fi în fruntea marilor inițiative spirituale ale poporului român. Sincere felicitări!“.
 

Ediție facsimilată „Psaltichie românească“

 
Tot la Biblioteca Academiei Române astăzi se lansează ediția facsimilată a Manuscrisului românesc nr. 61 – „Psaltichie românească“, operă scrisă la 1713 de Filothei sin Agăi Jipei sau Filothei Sfetagoreţul și aflată în patrimoniul Cabinetului de manuscrise și carte rară al Bibliotecii Academiei Române. Volumul va fi prezentat de acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, și de Gabriela Dumitrescu, care a asigurat coordonarea lucrării.
 
Volumul de 536 de pagini, tipărit în excelente condiții grafice, este o antologie de cântări bisericeşti, care poate fi considerată un adevărat tezaur muzical, dar și un monument de limbă românească.
Autorul, Filothei sin Agăi Jipei sau Filothei Sfetagoreţul, s-a afirmat în istoria muzicii psaltice în primul rând pentru „românirea“, cum spunea el, a cântărilor psaltice bisericeşti, care se adresau păturilor celor mai largi ale poporului, într-o vreme în care însuşi mitropolitul Theodosie susținea ca slujba să se săvârşească numai în slavonă, întrucât limba română era „proastă, săracă şi îngustă, față de cea elină şi slavonă“.
 
Filothei sin Agăi Jipei îşi susține opțiunea pentru limba română chiar în prefața „Psaltichiei“, arătând că a alcătuit cântările „nu după meşteşuguri latineşti şi rusăşti“, căci „ceale ce să cântă în besearecă, nu numai să să cânte, ci să să şi înţeleagă de pravoslavnicii creştini…“. Expresivitatea limbii utilizate și bogăția procedeelor lingvistice îl impun ca pe un rafinat cunoscător al spiritului limbii române și ca veritabil om de cultură.
 
Tipărirea în ediție facsimilată a „Psaltichiei românești“ se înscrie într-un proiect mai amplu al Cabinetului de manuscrise și carte rară, care își propune să pună în circuitul public, atât pentru specialiști, cât și pentru iubitorii de cultură, vechi și inedite documente aflate în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române. Din această colecție au văzut deja lumina tiparului: „Slujebnicul Mitropolitului Ştefan al Ungrovlahiei“, ediţie facsimilată după manuscrisul românesc 1790, „Radu Zugravu – caiete de schiţe“, ediţie facsimilată după manuscrisele româneşti 4602 şi 5307, „Canon de pocăinţă“, ediţie facsimilată după manuscrisul grec 1294, „Imnul Acatist al Maicii Domnului“, ediţie facsimilată după manuscrisul grec 113, apărute în anii 2017, 2018 și 2019.
 
Proiectul este coordonat de Gabriela Dumitrescu, șefa Cabinetului de manuscrise și carte rară al Bibliotecii Academiei Române, și a beneficiat de sprijinul Editurii Sapientia Principium Cognitio și al Editurii Excelenţă prin Cultură.
 

#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualității românești

 
Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanța, are ca obiectiv conectarea comunității dobrogene la cel mai înalt for al intelectualității românești - Academia Română. Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituții de educație și cultură constănțene, prin #DobrogeaAcademică se dorește, pe de o parte, readucerea în atenția comunității a relației Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, pornește de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitația de a conferenția despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
 
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanța își propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualității românești, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.
 
Sursa foto: Facebook / Academia Română
 
Citește și:
 
#DobrogeaAcademică Impactul revoluției digitale asupra omului și societății. Măsuri necesare pentru România. Un manifest pentru adaptarea la era digitală

#DobrogeaAcademică Conferinţă despre „Două copii necunoscute ale «Celor 12 vise în tâlcuirea lui Mamer»“, la Academia Română

#DobrogeaAcademică Academicieni români, aureolaţi cu distincţii naţionale şi internaţionale (document)

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii