Microplastice în peștele consumat de români. Marea Neagră, afectată de poluarea cu plastic (DOCUMENT)

 

 

Marea Neagră, una dintre cele mai poluate mări din Europa, nu mai este doar o victimă a plasticului vizibil pe plaje. Un studiu științific recent arată că poluarea invizibilă – microplasticele – a ajuns deja în peștii și moluștele consumate zilnic de oameni.

Un studiu publicat în decembrie 2025 în revista Sustainability arată că trei specii esențiale pentru consumul uman – hamsia de Marea Neagră (șprotul european), midia și rapana – conțin microplastice în proporții alarmante.

Microplasticele sunt fragmente de plastic mai mici de 5 milimetri, provenite fie din degradarea obiectelor mari (pungi, sticle, ambalaje), fie direct din surse industriale sau textile. Datorită dimensiunii reduse, acestea pot fi ingerate ușor de organismele marine și pot circula de-a lungul lanțului trofic, ajungând, în final, la om.
 
Spre deosebire de deșeurile vizibile, microplasticele sunt practic imposibil de eliminat din mediul marin și pot rămâne în organisme timp îndelungat, acumulând și substanțe toxice, potrivit studiului.

Peștele și fructele de mare din România, contaminate

Cercetarea a fost realizată de specialiști ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța și a analizat probe colectate de pe litoralul românesc al Mării Negre.

Microplasticele au fost identificate în peste 90% din probele analizate.


·        Șprotul european (Sprattus sprattus) – unul dintre cei mai consumați pești din Marea Neagră – a prezentat microplastice în 93% dintre exemplare.
·        Rapana (Rapana venosa), un melc marin foarte popular în comerț, a avut același procent de contaminare.
·        Midiile (Mytilus galloprovincialis), consumate integral, au fost contaminate în proporție de aproape 67%


 
În medie, fiecare organism analizat conținea aproximativ trei microplastice, o valoare comparabilă cu cele raportate în alte regiuni intens poluate ale lumii.

Fibrele de plastic domină contaminarea

Cea mai frecventă formă de microplastic identificată a fost fibra de plastic, reprezentând peste 90% din totalul particulelor găsite. Aceste fibre provin, cel mai probabil, din spălarea hainelor sintetice și din apele uzate insuficient filtrate, potrivit informațiilor din studiul menționat.

Culorile predominante – albastru, negru și transparent – sunt asociate cu textilele sintetice, anvelopele auto și ambalajele de unică folosință


Dimensiunea particulelor este deosebit de îngrijorătoare: majoritatea se încadrează între 330 micrometri și 5 milimetri, suficient de mari pentru a rămâne blocate în țesuturi, dar suficient de mici pentru a fi ingerate ușor.

Microplasticele urcă în lanțul trofic

Studiul confirmă un fenomen esențial: transferul trofic al microplasticelor. Midiile, care filtrează apa, acumulează particule. Rapana, care se hrănește cu midii, acumulează la rândul ei microplastice. Peștii pelagici, precum șprotul, le ingeră din apă și din hrană.

Această „escaladare” a contaminării demonstrează că microplasticele nu rămân izolate la baza lanțului trofic, ci ajung în organismele de interes economic și alimentar.


Ce ajunge, de fapt, în farfuria noastră

Riscul pentru consumatori este real, mai ales în cazul speciilor consumate întregi, cum sunt midiile și peștii mici. Una dintre problemele semnalate de cercetători este cea dată de organele în care se acumulează cele mai multe microplastice – tractul digestiv și branhiile – și care nu sunt întotdeauna îndepărtate înainte de gătire.

În secțiunea „Document” a materialului puteți consulta studiul în integralitate.

Citește și: Ministerul Mediului monitorizează calitatea aerului în timp real