Ce riști dacă firma ta are datorii Ți se pot lua bunurile personale? Răspunsul depinde de forma juridică aleasă

Una dintre cele mai frecvente întrebări ale antreprenorilor aflați la început de drum – dar și ale celor care se confruntă cu dificultăți financiare – este dacă pot ajunge să își piardă bunurile personale în cazul în care firma lor intră în datorii. Deși pare o temere extremă, răspunsul nu este deloc simplu și depinde în mare măsură de forma juridică a afacerii, conform Legal Badger.

SRL: Protecție mai mare, dar cu reguli mai stricte

Dacă activitatea economică este organizată sub forma unei societăți comerciale cu personalitate juridică, cum este SRL-ul, atunci răspunderea este limitată. Asta înseamnă că firma este un subiect de drept distinct, care răspunde pentru propriile obligații doar cu bunurile din patrimoniul său.

Potrivit Legii nr. 31/1990, bunurile aduse ca aport în societate devin proprietatea firmei și nu mai pot fi urmărite de creditorii personali ai fondatorilor. Asociații primesc în schimb părți sociale, care le dau drepturi în cadrul firmei, dar nu le leagă direct bunurile personale de datoriile societății.

Totuși, există excepții. Dacă se dovedește că fondatorii sau administratorii au acționat cu rea-credință, au detunat bunuri sau au provocat intenționat falimentul, instanțele pot decide atragerea răspunderii patrimoniale personale. În aceste situații, bunurile personale pot fi urmărite de creditori.
 

 PFA și întreprinderile fără personalitate juridică: risc direct asupra bunurilor personale

Lucrurile se schimbă radical dacă activitatea este desfășurată printr-un PFA, o întreprindere individuală sau familială – forme fără personalitate juridică. Deși există un așa-numit patrimoniu de afectațiune, care separă teoretic bunurile personale de cele profesionale, legea nu oferă o protecție absolută.

Conform Codului civil, dacă datoriile nu pot fi acoperite din patrimoniul destinat activității economice, creditorii pot urmări și bunurile personale ale titularului: conturi bancare, apartamente, terenuri sau alte active.

Astfel, o afacere organizată ca PFA presupune un risc financiar major: dacă apar probleme de plată față de furnizori, angajați sau stat, proprietarul poate fi executat silit pe bunurile proprii.
 

Alegerea formei juridice = decizie strategică

În concluzie, forma juridică sub care alegi să îți desfășori activitatea nu este doar un detaliu birocratic, ci un element fundamental în protejarea patrimoniului personal. Un SRL oferă mai multă siguranță, dar implică mai multă birocrație. Un PFA este simplu de administrat, dar implică o expunere personală directă la riscurile financiare.

Într-o piață tot mai volatilă, informarea corectă și consultanța juridică de specialitate pot face diferența între un eșec cu impact personal grav și un parcurs antreprenorial protejat.
 

Citește și:

Pericol în trafic pe DC87 în zona localității Nazarcea din județul Constanța