Pas istoric spre redesenarea hărții administrative a României Guvernul activează măsura „START Reforma Administrativă” pentru comasarea și asocierea voluntară a localităților mici

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a făcut primul pas concret în direcția unei reforme structurale cerute de peste două decenii în România. Prin Ordinul nr. 1334/2026, semnat de ministrul Marcel-Alexandru Stoica pe 21 octombrie 2026 și publicat în Monitorul Oficial nr. 891 pe 23 octombrie 2026, s-a aprobat oficial constituirea Grupului de lucru pentru gestionarea măsurii „START Reforma Administrativă: asociere și comasare voluntară”.

Măsura transpune o prevedere cheie din Programul de Guvernare 2026–2028 (Capitolul Administrație și Dezvoltare Regională) și vizează eficientizarea aparatului bugetar local, diminuarea cheltuielilor de funcționare ale primăriilor mici și încurajarea asocierii comunităților rurale pentru atragerea de investiții.

Mecanismul de funcționare: Banii și investițiile, miza unificării comunităților

Inițiativa aduce un stimulent financiar fără precedent pentru primăriile din România. În loc să impună o redesenare forțată a județelor sau comunelor, executivul propune o abordare bazată pe proceduri democratice locale și libertate de decizie.
Principalele instrumente prevăzute în pachetul de reformă includ:

1. Prioritate absolută la finanțare: Un număr de 429 de unități administrativ-teritoriale (UAT) cu mai puțin de 1.500 de locuitori au întâietate garantată la proiectele cu finanțare guvernamentală și europeană dacă optează pentru comasare voluntară.
2. Bonusuri investiționale: Localitățile care fuzionează sau își integrează funcțiile administrative (servicii financiare, urbanism, colectare taxe) primesc fonduri suplimentare pe o perioadă determinată.
3. Garanția serviciilor de proximitate: Pentru a înlătura teama cetățenilor că vor fi izolați de administrație, ordonanța garantează menținerea punctelor locale de servicii (ghiseee pentru taxe, adeverințe și asistență cetățenească) chiar și după fuziune.

Structura de decizie: Comitet central și subgrupuri de lucru în fiecare județ

Componența Grupului de lucru central creat la nivelul MDLPA asigură reprezentarea decizională, tehnică și de infrastructură:

• Marcel-Alexandru Stoica – Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (Președinte);
• Ioana-Roxana Melenciuc-Ioan – Președintele Institutului Național de Administrație;
• Daniel-Iustin Marinescu – Directorul General al Direcției Generale Administrație Publică;
• Sorin-Daniel Solomon – Directorul Direcției pentru Strategii și Reforme în Administrația Publică;
• Liviu-Tudor Băileșteanu – Directorul Direcției Politici și Strategii (Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură);
• Anne-Marie Hoară – Consilier evaluare-examinare, Serviciul Construcții și Reabilitări.

Totodată, la lucrările grupului central vor putea fi invitați primari ai comunelor, orașelor sau municipiilor vizate, precum și experți în urbanism și economie locală.

Ramificația județeană (Termen de 5 zile): La nivelul fiecăruia dintre cele 41 de județe se vor constitui subgrupuri de lucru prin ordin al prefectului. Acestea au un termen scurt de constituire (5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial) și vor fi formate dintr-o triadă de decizie locală:

• Președintele Consiliului Județean;
• Prefectul județului;
• Președintele filialei județene a Asociației Comunelor din România (ACoR).

Istoricul și contextul dezbaterilor: De la „Marea Reformă din 1968” la blocajele politice contemporane

Problema fragmentării administrativ-teritoriale a României este considerată de specialiștii în economie și administrație una dintre cauzele majore ale risipirii banului public.

• Moștenirea din 1968: Harta administrativă actuală a României a fost concepută în timpul regimului comunist, prin Legea nr. 2/1968. Deși populația multor comune rurale a scăzut dramatic prin depopulare, îmbătrânire și migrație externă, aparatul administrativ a rămas la fel sau chiar s-a extins.
• Numărul uriaș de UAT-uri insulari financiare: România numără aproximativ 3.180 de comune și orașe. Peste 1.000 dintre acestea au sub 1.500-2.000 de locuitori, fiind incapabile să își acopere din venituri proprii (taxe și impozite locale) nici măcar salariile primarului, viceprimarului, secretarului și funcționarilor publici, depinzând în proporție de peste 80-90% de alocările și subvențiile de la bugetul de stat.
• Propunerile eșuate de regionalizare: În ultimele două decenii (2003, 2011–2013 și 2021), mai multe guverne au încercat să introducă regionalizarea (crearea a 8 regiuni administrative în locul celor 41 de județe) sau comasarea obligatorie a comunelor sub 2.000 sau 3.000 de locuitori. Toate aceste tentative s-au izbit de opoziția fermă a baronilor locali și a primarilor, care s-au temut de pierderea funcțiilor, a feudelor electorale și a resurselor financiare directe.
• Schimbarea de paradigmă în 2026: Conștient de imposibilitatea de a trece prin Parlament o comasare coercitivă sau radicală (care ar fi stârnit revolte în rândul aleșilor locali), Guvernul din 2026 a adoptat strategia recompensei financiare. Măsura „START Reforma Administrativă” nu obligă nicio comună să se desființeze, ci penalizează indirect izolarea prin direcționarea prioritară a investițiilor guvernamentale și europene către comunitățile care aleg să se unească voluntar.

Odată cu emiterea ordinului de către ministrul Marcel-Alexandru Stoica, subgrupurile județene vor începe inventarierea celor 429 de comune mici din țară și vor purta discuții directe cu primarii pentru identificarea primelor localități dispuse să deschidă drumul comasării voluntare în România.