Marea Neagră a devenit una dintre cele mai periculoase zone maritime din lume Atacuri în lanț, nave lovite și riscuri uriașe la coasta României

Marea Neagră a devenit una dintre cele mai periculoase zone maritime din lume pentru echipajele navelor comerciale. De la începutul anului 2026, peste 570 de nave au fost lovite, iar cel puțin 40 de marinari și-au pierdut viața.

Prin comparație, în Strâmtoarea Ormuz au fost înregistrate 24 de decese confirmate, potrivit datelor companiei de securitate maritimă Ambrey și ale Organizației Maritime Internaționale, citate de Financial Times.

Pericolul a crescut considerabil în ultimele luni. Numai în perioada iulie-septembrie au fost atacate 387 de nave, de peste cinci ori mai multe decât în trimestrul precedent. Echipajele se confruntă cu atacuri cu drone, rachete și ambarcațiuni încărcate cu explozibili, într-un context în care Rusia și Ucraina își intensifică acțiunile împotriva transportului maritim, potrivit stiripesurse.ro.

Situația a devenit deosebit de îngrijorătoare și pentru România și Bulgaria. În octombrie, mai multe nave comerciale au fost lovite în apropierea coastelor celor două state, inclusiv în zonele lor economice exclusive și, în cel puțin un caz, în apele teritoriale românești.

Contraamiralul Constantin Ciorobea, fost locțiitor al șefului Secției operații informaționale din comandamentul NATO JFC Naples, a explicat pentru Newsweek cum trebuie interpretată această escaladare și ce măsuri ar putea lua România împreună cu partenerii săi.

Marea Neagră, una dintre cele mai periculoase rute maritime pentru echipaje

Datele prezentate de Financial Times arată dimensiunea riscului la care sunt expuși navigatorii. Peste 570 de nave au fost lovite în Marea Neagră de la începutul anului, iar numărul marinarilor uciși a ajuns la cel puțin 40. În Strâmtoarea Ormuz, prin comparație, au fost confirmate 24 de decese.

Unele estimări indică faptul că numărul atacurilor asupra navelor din Marea Neagră este de peste șase ori mai mare decât în zona Golfului Persic. Pericolul îi afectează pe navigatorii de pe petroliere, nave de marfă și transportatoare de cereale, care trebuie să traverseze o regiune în care atacurile pot avea loc atât pe rutele comerciale, cât și în apropierea porturilor.

Creșterea numărului de incidente a schimbat și felul în care marinarii privesc aceste misiuni. Oleg Grygoriuk, președintele Sindicatului Lucrătorilor din Transportul Maritim din Ucraina, a descris pentru Financial Times riscurile la care se expun echipajele:

„Pentru mine, Marea Neagră și escalele în porturile ucrainene sunt aproape sinucigașe”, a declarat Oleg Grygoriuk, președintele Sindicatului Lucrătorilor din Transportul Maritim din Ucraina. „Sentimentul general este că există o amenințare permanentă pentru viața oamenilor”, a declarat sindicalistul pentru Financial Times.

Numărul atacurilor a crescut puternic în timpul verii. În al treilea trimestru al anului, între iulie și septembrie, au fost lovite 387 de nave, de peste cinci ori mai multe decât în trimestrul precedent. În medie, în această perioadă au fost înregistrate peste patru atacuri pe zi.

Nici efectele economice nu sunt de neglijat. Armatorii devin tot mai reticenți în a-și trimite navele în zonă, iar costurile asigurărilor împotriva riscurilor de război au crescut. În plus, companiile trebuie să țină cont de dificultatea de a găsi marinari dispuși să accepte curse considerate tot mai periculoase.

Atacurile cu drone au ajuns în apropierea coastelor României și Bulgariei

În octombrie, seria atacurilor asupra navelor comerciale s-a extins spre partea de vest a Mării Negre, în apropierea teritoriilor României și Bulgariei. Cel puțin șapte nave au fost lovite în această zonă, potrivit relatărilor internaționale. Unele dintre ele au luat foc sau s-au scufundat, iar echipajele au fost nevoite să ceară ajutor.

Atacurile au avut loc în zonele economice exclusive ale celor două state membre NATO și, în cel puțin un incident, în apele teritoriale ale României. În mai multe cazuri, autoritățile au suspectat implicarea Rusiei, însă responsabilitatea pentru toate incidentele nu a fost stabilită public cu certitudine.

Bilanțul victimelor trebuie privit cu atenție, deoarece unele raportări îi includ împreună pe marinarii morți și pe cei dispăruți. Într-o relatare publicată de Associated Press, două persoane erau confirmate decedate, iar cel puțin 25 erau date dispărute. Ulterior, după atacul asupra navei Khoryv, care s-a scufundat în apropierea coastei românești pe 23 octombrie, Reuters relata că cel puțin șapte nave comerciale fuseseră lovite în ultimele două săptămâni, iar aproximativ 30 de marinari erau morți sau dispăruți.

Pentru România, asemenea incidente reprezintă un motiv serios de îngrijorare. O explozie produsă în apropierea coastei poate pune în pericol nu doar echipajele, ci și infrastructura și obiectivele strategice din Marea Neagră.

De ce ar ataca Rusia navele comerciale din Marea Neagră

Contraamiralul Constantin Ciorobea consideră că atacurile rusești trebuie privite și în contextul confruntării dintre Moscova și Kiev pentru controlul rutelor maritime. În opinia sa, loviturile asupra navelor comerciale reprezintă o metodă de presiune economică asupra Ucrainei, după ce Rusia nu a reușit să blocheze complet activitatea porturilor ucrainene de la Dunăre.

„Într-un fel atacurile Rusiei cu drone în Marea Neagră vin ca un răspuns la măsurile similare luate de Ucraina care a lovit nave rusești, inclusiv în portul Novosibirsk. Putin a încercat să anihileze porturile Ucrainei de pe Dunăre și în mod evident nu a reușit. Probabil că acest lucru l-a enervat foarte rău. Asta mai ales că și frontul terestru este într-un impas strategic, așa cum a spus și Rubio (Marco Rubio-m.red.). Trupele Rusiei nu au făcut un pas înainte în Donbas, de exemplu. Atunci Kremlinul a decis să atace navele comerciale din Marea Neagră care au vreo legătură cu Ucraina. Practic, Putin vrea să blocheze economic Kievul. Vrea să sugrume importurile și exporturile Ucrainei”, spune Constantin Ciorobea.

Potrivit contraamiralului, Kremlinul urmărește să îngreuneze aprovizionarea Ucrainei și să afecteze exporturile acesteia. Lovirea navelor care au legături comerciale cu Kievul ar putea descuraja armatorii să mai accepte transporturi către porturile ucrainene.

O asemenea strategie ar putea avea consecințe și asupra statelor din regiune, deoarece atacurile nu se mai limitează la zonele aflate direct în apropierea coastelor Ucrainei. Nave comerciale care transportă mărfuri către sau dinspre porturile ucrainene pot ajunge în situații periculoase inclusiv în apropierea României și Bulgariei.

Ce măsuri propune contraamiralul pentru protejarea navigației

Constantin Ciorobea consideră că România trebuie să colaboreze mai strâns cu Bulgaria și Turcia pentru securizarea traficului maritim din Marea Neagră. În opinia sa, o astfel de cooperare ar putea contribui la protejarea navelor care circulă către și dinspre Ucraina.

„Trebuie să ne coordonăm misiunile de securitate în Marea Neagră cu Bulgaria și Turcia. Nu este o misiune foarte dificilă pentru că este vorba de protejarea navelor care vin sau pleacă din Ucraina. Nu vor fi atacate nave care vin cu mărfuri din China, de exemplu. Problema sunt mai ales petrolierele care merg spre Ucraina, care are acum mare nevoie de provizii. Nu trebuie să uităm că o navă care transportă gaze și care are destinația Ucraina poate fi lovită în zona României. O explozie poate pune în pericol și obiectivele noastre din Marea Neagră. Apoi, trebuie să cerem UE desfășurarea în zonă a unor nave de căutare și salvare. Sosirea acestor nave ar da un semnal puternic la Kremlin. Și anume că există un sentiment de solidaritate între europeni. În plus, dacă această detașare a navelor UE în Marea Neagră ar avea loc, Garda de Coastă și Forțele Navale Române s-ar putea ocupa mai bine de protejarea unor obiective strategice precum platforma Neptun Deep. Foarte important, avioane de supraveghere NATO au revenit în zonă recent. Este vorba de un Boeing P-8A Poseidon al US Navy și un Atlantique 2 maritime patrol al Franței. Nu sunt destule, dar totuși este ceva. Toate aceste măsuri sunt necesare pentru simplul motiv că lipsa de securitate din Marea Neagră ne poate crește chiar și prețurile în magazine. Și asta pentru că armatorii se tem să mai intre în zonă, iar asigurările obligatorii ale navelor au crescut serios. În plus s-au majorat și salariile marinarilor care se tem să mai primească astfel de misiuni”, a precizat contraamiralul.

În ceea ce privește supravegherea aeriană, prezența unor aeronave de patrulare a fost confirmată în ultimele zile. Un Boeing P-8A Poseidon al Marinei SUA a început să execute misiuni de recunoaștere deasupra Mării Negre, iar un avion francez Atlantique 2 a fost trimis în regiune, potrivit relatărilor despre activitatea militară din zonă.

Astfel de misiuni pot contribui la monitorizarea traficului maritim și la identificarea unor potențiale amenințări. Ele fac parte din măsurile de supraveghere suplimentară discutate în cadrul NATO după atacurile asupra navelor comerciale.

Pericolul din Marea Neagră poate avea efecte și asupra economiei României

Escaladarea atacurilor nu reprezintă doar o problemă militară sau una care îi privește exclusiv pe marinari. Creșterea riscurilor pentru transportul comercial poate avea efecte asupra întregului lanț economic.

Atunci când armatorii evită anumite rute sau solicită costuri mai mari pentru a accepta curse considerate periculoase, cheltuielile de transport și asigurare cresc. Aceste costuri pot ajunge, în cele din urmă, să fie transferate către companii și consumatori.

În același timp, securitatea obiectivelor strategice din Marea Neagră devine tot mai importantă. Printre acestea se numără și platforma Neptun Deep, a cărei protejare este esențială pentru interesele energetice ale României.

Propunerile contraamiralului Constantin Ciorobea vizează tocmai prevenirea extinderii riscurilor: coordonare cu Bulgaria și Turcia, o prezență europeană de căutare și salvare și intensificarea supravegherii aeriene și maritime.

Marea Neagră nu mai poate fi privită doar ca o rută comercială aflată în apropierea unui război. Atacurile asupra navelor au transformat-o într-o zonă în care securitatea navigației, protejarea infrastructurii și stabilitatea economică a statelor riverane sunt strâns legate.

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.