Lupta pentru un teren de peste 300 mp din Proces de fond funciar pierdut la Judecătorie din cauza lipsei înregistrării fiscale și contestat de reclamantă

• Conform actelor din dosar, istoricul juridic al imobilului a început în anul 1999, când reclamanta a cumpărat o locuință formată din trei camere și beci, prin contract de vânzare-cumpărare încheiat cu fostul RAEDPP Constanța.

 
O cerere privind atribuirea în proprietate a unui teren de 319 mp situat într-o zonă din municipiul Constanța a fost respinsă de Judecătoria Constanța, după mai bine de trei ani de proceduri judiciare, amânări succesive și expertize tehnice. Reclamanta, D.T.C., a atacat decizia instanței de fond, dosarul fiind înregistrat pe rolul Secției I Civile a Tribunalului Constanța în data de 23 octombrie 2026.
 
Procesul (dosar nr. 8489/212/2023) deschide o problemă juridică frecventă în municipiu: posibilitatea de a obține gratuit terenul aferent fostelor locuințe cumpărate în baza Legii nr. 112/1995 sau deținute în baza unor contracte de închiriere cu fostul RAEDPP (actuala Administrație a Fondului Locativ Constanța), în contextul succesivelor modificări ale Legii fondului funciar nr. 18/1991.
 
Istoricul imobilului: De la 76 mp atribuiți în folosință, la un teren măsurat de 319 mp
 
Conform actelor din dosar, istoricul juridic al imobilului a început în anul 1999, când reclamanta a cumpărat o locuință formată din trei camere și beci, prin contract de vânzare-cumpărare încheiat cu fostul RAEDPP Constanța. La acel moment, odată cu clădirea, a fost atribuită în folosință pe durata existenței construcției o suprafață de teren de 76,02 mp.
 
Ulterior, prin acte adiționale și măsurători cadastrale efectuate în 2005 și intabulate ulterior de Municipiul Constanța, s-a constatat că terenul aferent locuinței măsoară în realitate 319 mp. Pentru diferența de teren neacoperită de contractul inițial de cumpărare, reclamanta a încheiat un contract de închiriere cu autoritățile locale, achitând chirie către primărie.
 
Începând cu luna august 2020, în urma modificărilor legislative aduse Legii nr. 18/1991, D.T.C. a depus cereri administrative către Comisia Locală și Comisia Județeană de Fond Funciar Constanța, solicitând emiterea titlului de proprietate pentru întreaga suprafață de 319 mp. Reclamanta a susținut că imobilul se află într-o stare avansată de degradare și are nevoie de reparații capitale, însă nu poate obține autorizația de construire fără să fie proprietară asupra terenului de sub clădire.
 
Pentru că cererile administrative au rămas fără un răspuns definitiv, femeia s-a adresat instanței în primăvara anului 2023, chemând în judecată Comisia Locală de Fond Funciar, Comisia Județeană, Primarul Municipiului Constanța și Prefectul Județului Constanța.
Schimbările legislative din timpul procesului și excepțiile ridicate de autorități

 
Procesul a fost marcat de modificări succesive ale cadrului legal (Legea nr. 87/2020, Legea nr. 263/2022 și Legea nr. 136/2025), care au reorganizat competențele instituționale și condițiile de atribuire a terenurilor intravilane aferente caselor de locuit.
În cadrul dosarului, pârâții au ridicat mai multe excepții:

• Comisia Locală și Primăria Constanța au susținut că terenul solicitat depășește cu mult suprafața inițială aferentă construcției (de la 76 mp la 319 mp) și că normele Legii nr. 18/1991 privesc terenurile necooperativizate, nu domeniul public din mediul urban.
• Prefectul Județului Constanța a invocat lipsa calității procesual pasive, arătând că nu poate emite un ordin de atribuire în lipsa unei propuneri oficiale din partea primăriei și a verificării documentației.
• Comisia Județeană a invocat excepția de prematuritate a acțiunii, motivând că nu a primit o propunere formală de la nivel local.

 
Prin sentința pronunțată pe 28 august 2026, judecătorul de caz a respins toate excepțiile de procedură ridicate de pârâți, stabilind că atât Primarul, cât și Prefectul au calitate procesuală ca atribuții directe în procedura administrativă actualizată.
 
Motivarea instanței: Lipsa dovezii fiscalizării a dus la pierderea procesului
 
Deși a trecut peste obstacolele procedurale, acțiunea reclamantei s-a prăbușit pe fond din cauza neîndeplinirii cumulative a condițiilor stricte impuse de articolul 27 din Legea nr. 18/1991 (actualizată prin Legea nr. 136/2025).
 

Legiuitorul stabilește trei condiții obligatorii pentru emiterea titlului de proprietate:

1. Casa de locuit să fie înregistrată în registrele agricole, cadastrale sau în cartea funciară și în evidențele fiscale;
2. Terenul să se afle în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, iar solicitantul să fie proprietarul construcției;
3. Terenul să nu facă obiectul unor alte cereri de reconstituire formulat de terțe persoane.

 
Instanța a constatat că, din probatoriul administrat și din înscrisurile depuse la dosar, nu rezultă înregistrarea imobilului în evidențele fiscale pentru întreaga suprafață solicitată. Deși instanța i-a cerut expres reclamantei să depună clarificări și înscrisuri doveditoare de la organul fiscal local, aceasta nu a conformant cerințelor.
 
În consecință, Judecătoria Constanța a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. Mai mult, D.T.C. a fost obligată să achite cheltuieli de judecată consistente: 2.380 de lei reprezentând onorariul de avocat al pârâților și 1.000 de lei diferență de onorariu pentru expertul tehnic judiciar desemnat în cauză.
 
Miza se mută la Tribunalul Constanța
 
Neresemnată cu decizia instanței de fond (Sentința civilă nr. 10434/2026), reclamanta D.T.C. a declarat apel la data de 2 octombrie 2026.
 
Calea de atac a fost înregistrată la Secția I Civilă a Tribunalului Constanța pe 23 octombrie 2026. În cadrul fazei de apel, magistrații vor reanaliza dacă aplicarea normelor legale de către prima instanță a fost corectă și dacă lipsa dovezilor privind înregistrarea fiscală poate fi suplinită sau dacă terenul de 319 mp rămâne definitiv în proprietatea Municipiului Constanța.
 
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Datoriile la întreținere se prescriu după trei ani Ce opțiuni au asociațiile de proprietari și ce cheltuieli pot fi recuperate